Treceți la conținutul principal

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în continuare ce măsuri am propus în acest an”, a explicat Achim Irimescu, la ”Ora ministrului” din Senatul României.

UE a alocat României suma de 14,7 miliarde de euro pentru Agricultură în perioada 2007-2013. În cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) a cheltuit 4,95 miliarde de euro, iar Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) 3,5 miliarde de euro.

Măsuri pentru creșterea absorbției în 2014-2020

Simplificarea birocrației

Ministrul Agriculturii a precizat că pe lângă verificările impuse de la nivel european, România a fost criticată de Comisia Europeană pentru că ar fi încărcat inutil cerințele pentru beneficiari. În acest sens, minstrul a propus deja o serie de măsuri de simplificare a legislației, printre care se numără liminarea depunerii avizelor care însoțesc certificate de urbanism, eliminarea depunerii oricărui document emis de autoritățile de mediu la momentul cererii de finanțare sau eliminarea cerinței de depunere a certificatului de înregistrat de Oficiul Registrul Comerțului. De asemenea, a fost modificat un ordin ce restricționa accesul la finanțare a fermierilor cu datorii la bugetele locale.

”O altă măsură pe care în aceste zile o analizăm și zic eu este foarte importantă, beneficiarii noștri care sunt în litigiu cu Agenția de Plăți să poată depune proiecte în continuare, dacă nu sunt elemente care să ne indice faptul că într-adevăr este vorba de rea-voință și intenție de fraudare”, a arătat ministrul.

Oficialul a precizat că ministerul lucrează la simplificarea condițiilor artificiale deoarece ”este greu de acceptat pentru un beneficiar care a ajuns la ultima plată să i se spună în acest moment că face obiectul condițiilor artificiale și trebuie să dea înapoi jumătate de milion de euro sau chiar mai mult. Sunt cazuri în care efectiv fermierii au ajuns la măsuri disperate”. Aceste condiții ar fi fost criticate și de Comisia Europeană.

”Sgur, Comisia ne-a reproșat că noi am fost cei care practic am inventat aceste condiții artificiale din exces de zel, spun unii. Suntem în curs de adoptare a unui ghid care să nu mai lase funcționarului liberul arbitru în a decide asupra condițiilor artificiale”, a spus ministrul.

Fondul de garantare al Ministerului Agriculturii

Achim Irimescu a arătat că fermierii români nu au acces la finanțare. Dacă în trecut existau dificultăți cu privire la costurile de împrumut, acum aceștia au probleme cu condițiile dificile cerute de bănci.

”Avem un Fond de garantare în care Ministerul Agriculturii a investit foarte mulți bani. Actualmente încă avem 90 de milioane de euro ai Ministerului Agriculturii. Sigur, din bani europeni, în Fondul de Garantare FGCR, dar din păcate comisionul acestul FGCR, stabilit printr-o directivă europeană este de 3,8%, în condițiile în care banca oferă credite cu 2%, sigur 3,8% este un comision foarte mare. În aceste zile am făcut demersurile necesare și ne consultăm cu Comisia pentru că este o decizie a Comisiei Europene și trebuie modificată. Sperăm ca în cel mai scurt timp să obținem acordul Comisiei ca să facem să funcționeze acest Fond de garantare”, a precizat ministrul.

Fondul de creditare pentru agricultură

Ministerul Agriculturii se află totodată în discuții avansate cu Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru înființarea, până la finele acestui an, a unui fond de creditare pentru agricultură. Acesta va acorda credite prin intermediul a 3-4 bănci selectate de BEI.

”Este nevoie de realizarea unui market test al FEI-ului, cu instituțiile finanțatoare pentru actualizarea valorii ex-ante pentru instrumente financiare, în luna martie ne-am propus. Urmează după aceea finalizarea evaluării ex-ante pe care o face Ministerul Agriculturii și în acest sens, ne-am propus la sfârșitul lunii martie. Faza următoare ar fi demararea negocierii pentru încheierea acordului de finanțare încă din trimestrul II și modificarea PNDR, deci vrem ca în mai cel târziu iunie să transmitem Comisiei Europene modificarea astfel încât după vacanța de vară a Comisiei să avem acceptul pe modificarea programului pentru a include acest fond de creditare”, a arătat ministrul.

Fondul mutual pentru despăgubiri

Un alt proiect pe care Ministerul Agriculturii dorește să îl relanseze este cel al fondului mutual pentru despăgubiri în caz de secetă sau îngheț târziu. Cotizația ar urma să fie obligatorie peste un anumit număr de hectare, propunerea LAPAR în acest sens fiind de 10 hectare, a arătat ministrul. Achim Irimescu a precizat că executivul s-ar angaja să cotizeze cu 65% din fonduri în primii opt ani de funcționare, dar și să asigure cheltuielile administrative în primii cinci ani.

”În opinia mea ar trebui ca fondurile pe care le aducem, sumele pe care le aduce în fondul mutual un fermier, dacă după un număr de ani nu a făcut fermierul respectiv obiectul unei despăgubiri, atunci dacă se retrage și să se oprească doar o mică parte din sumele depuse astfel încât el practic să aibă un cont al lui în acest fond pe care să conteze, deci nu sunt bani prierduți”, a arătat ministrul.

Ministerul Agriculturii urmează să prezinte Parlamentului un proiect în următoarele 10 zile, ministrul precizând că speră ca fondul să devină funcțional la finele anului.

Alte declarații făcute de ministrul Agriculturii la ”Ora ministrului” din Senat:

  • Despre cadastru: ”Situația este tragică. Dacă în 2020 nu vom avea cadastru, după 2020 nu vom mai putea 2 miliarde de euro anual bani europeni, subvenții la fermierii noștri. Am avut o discuție cu premierul, am avut o discuție cu domnul vicepremier Dâncu, am solicitat deja oficial să se dea prioritate la realizarea cadastrului extravilanului pentru a reuși să finalizăm întâi pentru agricultorii noștri cadastrul. Vestea bună este că sunt fonduri, vestea mai puțin bună este că nu ANCPI-ul sau MDRAP-ul sunt direcți implicați și se organizează licitații la nivelul de UAT-uri. Ca urmare, sigur rămâne la primari să organizeze licitațiile și să stabilească cadastrul. Eu am propus în ultima ședință de guvern să facem măcar o monitorizare trimestrială în guvern ca să vedem cum progresează acest proces altfel repet nu cred că va fi un guvern sau un ministru al Agriculturii sau un premier în 2020 să spună fermierilor nu pot să vă plătesc pentru că nu am cadastru gata”.
  • Despre plățile unice și noua sesiune de proiecte: ”Plățile pe cererile unice vor începe la 8 aprilie, iar plățile unice includ și plata pe suprafață și cererea pentru animale. Există un număr de cereri pentru animale, 55.000, care nu vor putea începe decât de la sfârșitul lui mai și se vor finaliza în iunie (…) În martie vom lansa noi sesiuni de proiecte pe dezvoltare rurală. Problema este că softul care trebuia contractat nu s-a contractat și va trebui să introducem manual în sistem”.
  • Despre banii europeni în perioada 2014-2020: ”PNDR 2014-2020, aici avem 8 miliarde din fonduri europene, la care sigur se adaugă cofinanțarea națională, deci aproape 10 miliarde de euro, anul trecut au fost lansate sesiuni de proiecte, în sumă de 1,55 miliarde, dar la zi nu am plătit decât 12 milioane. Cele mai multe pe măsura 6.1 stabilirea tinerilor fermieri în agricultură. În acest an, ce ne propunem, APIA va efectua în acest an plăți de 2,7 miliarde de euro, în care avem 1,7 miliarde aproape 1,8 miliarde euro pentru plăți directe și măsuri de piață din FEGA, 0,5 miliarde în contul FEADR, măsurile de dezvoltare rurală și 0,4 miliarde de la bugetul național. Avem sigur de efectuat plăți restante din 2015, zic restante deși plățile normale încep la 1 decembrie și se finalizează la 30 iunie, în valoare de 1,3 miliarde de euro. După cum știți am plătit avansuri între 16 octombrie și 30 noiembrie în valoare de 255 de milioane de euro. La aceste plăți se adaugă sigur 100 de milioane de euro din fonduri europene care vizează fructe în școli, lapte în școli, măsuri de sprijinire în sectorul vitivinicol și așa mai departe”.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.