Treceți la conținutul principal

MODIFICĂRI LA DEPUNEREA CERERII UNICE ÎN 2016



Campania de depunere a cererii unice pentru 2016 aduce o noutate în avantajul fermierilor: Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va face verificări preliminare în timpul sesiunii de primire a cererilor unice și fermierii pot să își modifice cererea, a declarat Nicolae Horumba, director general adjunct APIA, la TVR.

Fermierii vor depune anul acesta cererile unice de plată în perioada 1 martie - 15 mai 2016. După data de 15 mai, mai pot depune cererile, dar cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Noutatea este că Regulamentul UE 809/2014 s-a modificat și permite APIA să efectueze controale preliminare ale cererilor chiar în timpul derulării sesiunii de primire a acestora de la fermieri.

După 15 mai, APIA va notifica fermierii cu privire la problemele, greșelile, neconformitățile descoperite de sistemul informatic în cererile lor. În felul acesta, agricultorii pot să scape de eventualele sancțiuni pe care le-ar putea aduce neconformitățile respective. Neconformitățile sunt generate de sistemul informatic, de aplicația IPA online. Potrivit APIA, se pot rezolva astfel supradeclarări, suprapuneri de parcele agricole, neregulile descoperite la normele de agromediu, de ecocondiționalitate, la eligibilitatea parcelelor agricole din zonele defavorizate etc..

„Din 15 mai până la 31 mai 2016, fermierii pot să aducă modificări în cererea unică de plată. După 31 mai 2016 sunt penalizate aceste modificări”, a explicat Nicolae Horumba.


Articol publicat in revista Ferma nr. 1 (162) - 1-31 ianuarie 2016

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…