Treceți la conținutul principal

Cine sunt fermierii „abonați” la eșantioanele de control?

Agenția Națională de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a stablit pe 15 septembrie 2015 eșantioanele de control pentru toate județele pentru campania 2015.

O anumită categorie de fermieri se află cel mai des în eșantioanele de control. De ce se întâmplă acest lucru?



Alegerea fermierilor pentru controlul clasic, în teren etc. și a zonelor pentru controlul prin teledetecție este făcută de o comisie de eșantionare formată la nivel central. Potrivit APIA, agricultorii români care explotează suprafețe mari, încasează subvenții substanțiale sau care au accesat mai multe scheme de sprijin pot să fie selectați ani la rând, consecutiv, în eșantioanele de control. Se întâmplă asta pentru că procentul de 75% din criteriul de eșantionare este reprezentat de factorii de risc: suprafețe întinse, sume mari de încasat, mai multe scheme de sprijin, parcele dispersate în mai multe unități administrativ teritoriale etc..

Ce spun ministrul Agriculturii și șeful APIA?

Același lucru îl spune și ministrul Agriculturii: „Într-o analiză de risc, sigur că sunt luate în considerare sumele cele mai mari și cui le acorzi. (...) În analiza de risc se regăsește, logic, fermierul care ar urma să primească sume mai mari. Pentru că acolo există riscul”, a spus Achim Irimescu la "Viața Satului" - TVR.

„Un fermier român poate să fie controlat de mai multe ori, pe eșantionul clasic, pe supracontrol sau pe GAEC 4 (...) și nu trebuie să se considere că ar avea cineva ceva cu el”, este de acord și șeful APIA, Ioan Merca.

Până în luna ianuarie, APIA ar fi finalizat controlul clasic, măsurarea parcelelor cu GPS, verificările în teren, controalele pe ecocondiționalitate și ar mai fi de încheiat controlul prin teledetecție.



Articol publicat in revista Ferma nr. 1 (162) - 1-31 ianuarie 2016

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…