Treceți la conținutul principal

Prognoză UE: An dezastruos pentru agricultura din România



Recolta de cereale a României s-a prăbuşit în 2015 cu 25%, arată estimările experţilor de la Bruxelles. Ţară noastră a avut cea mai mare scădere din Uniunea Europeană. Producţia de porumb este anul acesta cu o treime mai mică.

Prognoza revizuită a Uniunii Europene conturează imaginea unui an dezastruos pentru Uniunea Europeană și pentru România. În total, cerealele recoltate de fermierii din ţară noastră nu vor depăși 17 milioane de tone, ceea ce înseamnă o scădere cu aproape 26%, potrivit Digi 24. România are anul acesta cele mai mai probleme din Uniunea Europeană, dacă luăm în considerare că recoltele sunt în Ungaria cu peste 16% mai mici, în Polonia cu aproape 12%, iar în Italia cu 11,3%. Dintre marile agriculturi europene, doar cea franceză pare să se fi salvat (având o scădere a recoltelor de cereale de doar 1,5%).

Cea mai mare lovitură au primit-o cei care au cultivat porumb. Comisia Europeană estimează că recolta românească de porumb va fi de doar 7,5 milioane de tone, în scădere cu 4 milioane de tone faţă de anul trecut. Seceta și lipsa unor sisteme de irigaţii reprezintă principalele cauze.

Ministerul Agriculturii a promis că le va acorda despăgubiri fermierilor afectaţi de secetă. Însă asociaţiile fermierilor s-au declarat nemulţumite și au estimat că banii alocaţi de stat nu vor acoperi decât o mică parte din valoarea totală a pierderilor.



Recolta de cereale a României

estimare 2015: 16,6 mil. tone

2014: 22,3 mil. tone

Scăderi ale recoltelor

România: -25,8%

Ungaria: -16,6%

Polonia: -11,8%

Italia: -11,3%

Recolta de porumb

estimare 2015: 7,5 mil. tone

2014: 11,9 mil. tone

Recolta de grâu

estimare 2015: 7 mil. tone

2014: 7,5 mil. tone.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Merele lui Barbulea, motiv de râsete în şedinţa CJ Gorj

La solicitarea Consiliului Judeţean (CJ) Gorj, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Gorj a transmis acestei instituţii propunerile privind preţurile medii ale produselor agricole ce vor fi practicate în acest an. Consiliul Judeţean, potrivit legii, trebuie să aprobe aceste preţuri, după aprobare hotărârea transmiţându-se Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj, pentru a fi comunicat unităţilor fiscale în subordine. Acest ultim proiect aflat pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu Judeţean de vineri a născut ceva discuţii, după ce consilierul PNL, Valerică Barbulea, a cerut un amendament la proiectul de hotărâre, privind modificarea preţului la mere.
Amendamentul s-a supus al vot, dar consilierii care compun majoritatea nu au ştiut cum să voteze, spre amuzamentul celor din grupul PDL care aplaudau râzând nedumerirea consilierilor PSD. Preţul pe kilogramul de mere a fost de 2,31 de lei iar Barbulea vroia ca acesta să fie de la 1,80 de lei pe kilogramul de mere. Iniţial …

Au început plățile pentru motorina utilizată în agricultură pentru trimestrul IV 2016

APIA informează că astăzi, 11 aprilie, a început să efectueze plățile pentru cantitatea de motorină utilizată în agricultură pentru trimestrul IV 2016, în sumă totală de 78.151.029 lei, urmând ca cei 8.836 beneficiarii să își primească banii în cont până la sfărșitul săptămânii.
De asemenea, anunțăm potenţialii beneficiari că, până la data de 02.05.2017 inclusiv, se depun cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 ianuarie - 31 martie 2017 (trim. I al anului 2017). Valoarea accizei pntru anul 2017 este de 1,4185 lei/litru

Recomandări de la APIA privind cererile de subvenții

Nicolae Horumbă, director Proceduri plăți pe suprafață din APIA, a făcut câteva recomandări fermierilor care depun cererea unică pentru subvenții.



Terenurile cu statut incert
În primul rând, fermierul trebuie să-și clarifice situația terenurilor pe care le cultivă înainte de a veni la APIA. “Recomandarea mea personală este ca, dacă există terenuri cu statut incert, să le declare, pentru că sunt obligați, dar să nu solicite plata pentru ele. Există riscul ca, dacă se constată neconformități pentru acele suprafețe cu statut juridic incert sau situație neclară în documente, să fie penalizați. E mai simplu pentru fermier să declare că nu solicită plata pentru o parcelă”, spune directorul. Chiar dacă nu primește subvenție pentru acel teren, fermierul are obligația să respecte bunele condiții agricole și de mediu și este posibil să aibă și zone de interes ecologic pe el, care intră în calculul procentului de 5%.

Tabel centralizator
Ca noutate, anul acesta fermierii trebuie să depună un tabel …