Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din octombrie, 2015

Guvernul a decis suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii cu 1,6 miliarde lei

Guvernul a decis suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii cu suma de 1,6 miliarde de lei, ca măsură financiară temporară, pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor aferente schemelor de plăţi directe şi pentru măsuri de piaţă în domeniu, a declarat, marţi, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

„Astăzi a fost adoptată şi o Hotărâre de Guvern, spunem noi, utilă, mai ales, în ceea ce înseamnă aprobarea unor măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate pentru agricultură aferente schemelor de plăţi directe şi pentru măsuri de piaţă în agricultură. S-a suplimentat bugetul Ministerului Agriculturii cu suma de 1,6 miliarde de lei pentru a se asigura resursele necesare efectuării plăţilor de către APIA către beneficiarii schemelor de plăţi directe pe suprafaţă şi cei ai măsurilor de piaţă şi intervenţie în agricultură, precum şi ajutoarele specifice care se finanţează din Fondul european de garantare în agricultură”, a…

3,15 mil. lei/an pentru reprezentarea fermierilor români în UE

Guvernul va subvenționa integral cotizațiile pe care trebuie să le plătească organizațiile profesionale care reprezintă producătorii agricoli români în Uniunea Europeană.



Potrivit unui proiect de HG elaborat de Ministerul Agriculturii, sprijinul va fi acordat prin bugetul MADR, din sumele prevăzute pentru „Subvenții” - „ Sprijinirea producătorilor agricoli”.

Statul român va aloca maxim 3,15 mil. lei (peste 710.000 euro) pe an pentru plata cotizațiilor și serviciilor lingvistice. Pentru trim. IV 2015, suma alocată este maxim 550.707 lei. Pentru servicii lingvistice, MADR va deconta maxim 30% din valoarea cotizațiilor plătite de organizațiile fermierilor.

Pot primi bani organizațiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar care sunt constituite la nivel național și sunt reprezentate în organizațiile de profil din UE și/sau organizații ce fac parte din grupurile de dialog civil ale Comisiei Europene pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Fe…

Irigații: MADR vrea infrastructura principală la stat și abonament anual

Deputații din Comisia de Agricultură au dezbătut în 16 septembrie 2015 modificările la legea îmbunătățirilor funciare. MADR a propus un abonament obligatoriu de 20 lei/an pentru fermierii care vor să aibă acces la irigații, dar și ca infrastructura principală de irigații să rămână în proprietatea statului, în timp ce infrastructura secundară ar putea să treacă în folosința organizațiilor utilizatorilor de apă (OUAI-uri).

De asemenea, ministrul Agriculturii a propus să fie alocate anual 145 mil. euro de la bugetul de stat pentru refacerea infrastructurii principale de irigații. Suma ar urma să crească anual cu 17%, astfel încât, până-n 2020 să se ajungă la 1 mld. euro, costul refacerii infrastructurii principale de irigații.

„Avem 435 de milioane de euro prin PNDR pentru infrastructura secundară de irigații. Acum, prin această propunere, vom avea un miliard de euro de la bugetul de stat. In primul an, 145 de milioane de euro, după aceea crește cu 17% în fiecare an, pentru reabilitarea…

Banii PNDR pentru ferme vegetale s-au epuizat!

Fondurile solicitate până în 21 septembrie 2015 prin PNDR 2014-2020 pentru investiții în ferme vegetale ajunseseră deja la 119% din alocarea pe 2015. Sesiunea de depunere se închide automat când solicitările ating 120% din alocarea anuală, precizează Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Ruale (AFIR).



Potrivit datelor transmise de AFIR, până în 21 septembrie, pe sM 4.1 ,,Investiții în exploatații agricole” au fost depuse 324 proiecte, cu valoare totală a fondurilor publice nerambursabile de 119,2 mil. euro, din care: sector vegetal - 283 proiecte, 85,67 mil. euro; zootehnie - 30 proiecte, 26,38 mil. euro; zona montană - 5 proiecte, 5,71 mil. euro; ferme de familie - 6 proiecte, 1,43 mil. euro.


Când se oprește depunerea proiectelor?

Alocarea pe 2015 pentru componenta vegetală a sM 4.1 este de 72 mil. euro. AFIR precizează că depunerea continuă a proiectelor pe o componentă din cadrul unei submăsuri se oprește înainte de termenul limită (30 octombrie 2015, pentru acest an) atunci când …

CREDITE PE ADEVERINȚĂ PENTRU CRESCĂTORII DE PORCI

APIA eliberează, din 21 septembrie 2015, adeverințe de credit pentru crescătorii de porci care au accesat măsura de bunăstare a porcinelor în perioada 16 iulie - 16 august 2015 (Măsura 215 - Plăți privind bunăstarea animalelor - pachet a -porcine, sesiunea I - anul IV de angajament).

Fermierii pot lua credite pe adeverință de la trei bănci care au semnat convenții de lucru cu APIA: BRD, CEC Bank și Banca Centrală Cooperatistă Creditcoop. Creditele sunt garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA.

PUTEM STOCA 22,3 MIL. TONE CEREALE

România are 4.327 spații de depozitare autorizate (silozuri și magazii), cu o capacitate totală de cca. 22,3 mil. tone, potrivit datelor MADR.



Peste 50% (11,170 mil. to) din capacitatea totală de depozitare de care dispune țara noastră este concentrată în șase județe: Timiș - 414 spații depozitare autorizate, cu o capacitate de 3,025 mil. to, Constanța - 260 depozite, 2,823 mil. to, Călărași - 315 depozite, 1,836 mil. to, Ialomița - 174 depozite, 1,287 mil. to, Teleorman - 203 depozite, 1,125 mil. to și Brăila - 160 depozite, 1,073 mil. to.

Dacă adunăm și județele Dolj - 198 depozite, 967.165 to și Arad - 329 depozite, 990.623 to, vedem că cele 8 județe dețin aproape 60% (13,128 mil. to) din totalul capacității de depozitare în spații autorizate.

Pe primul loc este jud. Timiș, în care se află aproape 10% din depozitele autorizate și peste 13,5% din capacitea de stocare pe care o are România. La polul opus, jud. Bistrița-Năsăud are doar 4 depozite autorizate, ce pot stoca numai 6.800 t…

CREDITE PE ADEVERINȚĂ: CÂȚI BANI POT LUA FERMIERII?

Din 16 septembrie 2015, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru fermierii care vor să ia credite șn contul subvenției pe suprafață.



Fermierii pot primi de la băncile cu care APIA semnează convenții maxim 90% din suma cuvenită din Schema de Plată Unică pe Suprafață (SAPS) și din Plata redistributivă, adică 72,69 euro/ha pentru SAPS (subvenția pe suprafață din bani europeni), respectiv 5 euro/ha pentru primele 5 ha și 46,75 euro/ha pentru restul de 25 ha, pentru plata redistributivă, care se acordă fermierilor pentru primele 30 ha pe care le lucrează, precizează APIA.

Pentru creditele acordate până șn 29.09.2015 inclusiv, se ia șn considerare cursul leu/euro comunicat de Banca Centrală Europeană (BCE) la data semnării contractului de credit, iar pentru creditele acordate din 30.09.2015 inclusiv, sumele se calculează la cursul leu/euro comunicat de BCE șn 30.09.2015.

Dobânda finală pentru creditele pe adeverință nu poate depăși ROBOR 6M Â 4%…

România primește 11 mil. euro de la UE

Cei 500 mil. euro promiși de Comisia Europeană fermierilor după protestele din 7 septembrie 2015 de la Bruxelles au rămas, de fapt, doar 420 mil. euro. Din această sumă, România va primi 11,1 mil. euro. Cei mai mulți bani ar reveni Germaniei - 69,2 mil. euro și Franței - 62,9 mil. euro. Sume mari vor primi și Marea Britanie - 36,1 mil.euro, Olanda - 29,9 mil. euro, Polonia - 28,9 mil.euro și Spania - 25,5 mil. euro.



Cum se împart banii?

Din suma alocată României, MADR a propus ca 2,8 mil. euro să fie direcționate spre piața cărnii de porc, iar 8,3 mil. euro spre piața laptelui.

Inițial, echipa de la MADR se gândise ca banii să meargă către procesatorii de lapte, pentru stocarea privată a laptelui praf. În felul acesta ar fi crescut volumul de lapte cumpărat de procesatori de la producători. Propunerea a stârnit însă nemulțumiri în rândul crescătorilor de vaci de lapte, așa că s-a renunțat la idee.

„O propunere cu care nu a fost de acord nici un fermier. Crescătorii de vaci de lapte au …

DESPĂGUBIRI SECETĂ: ÎNTRE 100 ȘI 400 LEI/HA

Fermierii ale căror culturi au fost calamitate de secetă vor primi despăgubiri de 400 lei/ha, dacă și-au asigurat culturile. Cei care nu au avut asigurări pentru culturile agricole, vor lua doar jumătate din această sumă.



Crescătorii de animale vor primi 100 lei/ha de pășune și pajiște pentru pierderile cauzate de secetă. „Așteptăm acceptul scris al Comisiei Europene pentru a plăti sumele în avans. Sumele le-am discutat, vor fi finale după ce vom face o evaluare și vom trage linie, practic, în 2016. Despăgubirile sunt de 400 de lei/ha pentru cultura mare. Anul acesta vom plăti 300 de lei/ha, iar anul viitor vom vedea dacă mai trebuie să dăm sau să rambursăm ceva. Pentru fermierii fără asigurare, suma este la jumătate, adică 200 de lei/ha. Sumele sunt pentru porumb și floarea soarelui. Pentru pajiști și pășuni, probabil că sprijinul va fi undeva la 100 de lei/ha”, a spus ministrul Agriculturii.

Daniel Constantin spune că suma necesară pentru plata despăgubirilor ar fi de 500 mil. lei ș…

Avans 50% din SAPS. Când vin banii?

Fermierii români vor primi avans de numai 50% din subvenția europeană pe suprafață (SAPS), Potrivit APIA, SAPS este 72,69 euro/ha în acest an. Plățile ar urma să înceapă după 16 octombrie, iar banii vor ajunge în conturile fermierilor până la finalul lunii noiembrie 2015.



Mihai Puțintei, directorul general al Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), care a participat în 14 și 15 septembrie 2015, la Luxemburg, la o întâlnire informală a miniștrilor Agriculturii din statele UE spune că România, Polonia, Slovenia au cerut ca, în 2015, avansul din SAPS să poată fi plătit după finalizarea controalelor administrative, fără încheierea controalelor prin teledetecție și pe teren.

Statele care au solicitat Comisiei Europene (CE) această derogare au invocat și seceta, care a redus veniturile fermierilor, iar Comisia a fost de acord cu propunerea. În prezent, nu există state UE care să fi finalizat toate controalele. „Probabil, o propunere de modificare a Regulamentului 1307/2013 p…

Prognoză UE: An dezastruos pentru agricultura din România

Recolta de cereale a României s-a prăbuşit în 2015 cu 25%, arată estimările experţilor de la Bruxelles. Ţară noastră a avut cea mai mare scădere din Uniunea Europeană. Producţia de porumb este anul acesta cu o treime mai mică.

Prognoza revizuită a Uniunii Europene conturează imaginea unui an dezastruos pentru Uniunea Europeană și pentru România. În total, cerealele recoltate de fermierii din ţară noastră nu vor depăși 17 milioane de tone, ceea ce înseamnă o scădere cu aproape 26%, potrivit Digi 24. România are anul acesta cele mai mai probleme din Uniunea Europeană, dacă luăm în considerare că recoltele sunt în Ungaria cu peste 16% mai mici, în Polonia cu aproape 12%, iar în Italia cu 11,3%. Dintre marile agriculturi europene, doar cea franceză pare să se fi salvat (având o scădere a recoltelor de cereale de doar 1,5%).

Cea mai mare lovitură au primit-o cei care au cultivat porumb. Comisia Europeană estimează că recolta românească de porumb va fi de doar 7,5 milioane de tone, în scă…