Treceți la conținutul principal

Treierat pe minus

Fermieri vasluieni care au investit în cultura de grâu nu au motive de bucurie. La debutul campaniei de recoltare, productiile obtinute sunt departe de a aduce producãtorilor vreun profit. La o productie medie de 2.500 kilograme/hectar si un pret de vânzare a grâului de 0,70 lei/kilogramul, în cele mai fericite cazuri, fermierii vor putea sã îsi acopere cheltuielile de productie. Singurul profit al fermierilor, dupã un an de muncã, este ajutorul financiar acordat din fondurile europene.

Actiunea de centralizare a datelor privind pagubele provocate de seceta prelungitã este in plinã desfãsurare. Panã la aceastã datã, peste 25 de comune au transmis la Directia pentru Agriculturã a Judetului (DAJ) Vaslui procesele verbale de costatare ale comisiilor locale pentru situatii de urgentã. Printre localitãtile care au finalizat operatiunea se numãrã Stefan cel Mare, Laza, Puscasi, Viisoara, Solesti, Costesti, Vulturesti, Vetrisoaia etc. La nivel local lucreazã douã comisii care constatã pierderile provocate de secetã. Este vorba despre comisiile pentru situatii de urgentã care sunt in fiecare localitate si contabilizeazã piederile in vederea acordãrii unei eventuale despãgubiri, pentru toti productorii agricoli indiferent de forma de organizare. A doua comisie, infiintatã prin Ordinul Prefectului nr. 124/2015, este formatã din reprezentantii autoritãtilor locale, Directiei Agricole, Finantele Publice si APIA, si constatã pierderile in vederea diminuãrii impozitului pe norma de venit. Comisia se adre – seazã micilor producãtori agricoli, asociatiilor familiale, intre prin – derilor individuale si persoanelor fizice autorizate, constituite in baza OG nr. 44/2008. „Ministerul Agriculturii a fãcut demersuri la Uniunea Europeanã pentru a obtine niste ajutoare pentru pierderile provocate de secetã. Noi suntem acum in comuna Deleni, pentru a constata starea culturilor. Gradul de dãunare pe diverse culturi agricole variazã intre 30 si 80%. Aici, in zonã, la grau s-a obtinut o productie de 2.500 kilograme/hectar, fiind inregistrate pierderi de aproximativ 30%”, a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

Fermieri tristi

Debutul campaniei de recoltare a graului nu aduce vesti prea bune pentru fermierii vasluieni. Cele trei luni de secetã prelungitã au afectat cu precãdere cultura de grau, care se intinde pe o suprafatã de 65.091 hectare, din care 64.348 hectare sunt in sectorul privat. Dacã anul trecut productia realizatã s-a ridicat la 3.827 kilograme/hectar, productia medie previzionatã pentru acest an este de numai 2.297 kilograme/hectar. Astfel, dupã trei luni de secetã, fermierii au pierdut in medie 1.530 kilograme/hectar. La un simplu calcul, in cele mai optimiste situatii, producãtorii agricoli vor reusi sã isi acopere din productie cheltuielile pe care le-au fãcut pentru infiintarea culturii. Pentru a respecta lantul teh – nologic, de la infiintare si panã la recoltare, pentru un hectar de grau se cheltuie intre 1.800 si 2.500 lei. La o productie medie de 2.500 kilograme/ hectar si un pret de valorificare de 0,70 lei/kilogramul de grau, rezultã un castig de 1.850 lei. Practic, din productie se acoperã cheltuielile realizate, singurul profit al fermierilor fiind subventia acordatã de la bugetului Uniunii Europene si de la bugetul national.

Pierderi pe linie

Pe langã productie micã la grau, nici restul culturilor agricole nu au trecut mai bine peste perioada de secetã. În judetul Vaslui, la secarã, orzoicã de primãvarã si ovãz, culturile sunt compromise intr-un procent de peste 80%. La orzoaica de primãvarã, de pe cele 3.332 kilograme/hectar se estimeazã o productie medie de numai 814 kilograme/hectar, comparativ cu anul 2014, cand s-a realizat o productie de 1.956 kilograme/ hectar. La ovãz, de pe cele 2.633 hectare semãnate, se prognozeazã o productie 689 kilograme/hectar, fatã de o productie realizat in anul trecut de 1.720 kilograme/hectar.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…