Treceți la conținutul principal

Seceta arde la buzunar

Seceta severă și prelungită din județul Galați i-a constrâns pe fermieri să se gândească serios la irigarea culturilor. Cine și-a pregătit din vreme sistemul, acum irigă, cine nu, se uită... în sus la Cer! Oricât de mari ar fi costurile, fermierii care au posibilitatea de a iriga vor să ude culturile.



Fermierii gălățeni care au terenuri în primele trepte de pompare, în luncile Prutului și ale Siretului, folosesc din plin apa pentru salvarea culturilor agricole. La fel procedează și cultivatorii din Vânători, comună din apropierea municipiului Galați. Amenajarea este funcțională, costurile cu udarea culturilor sunt accesibile, de la câteva zeci de lei la puțin peste 200 lei/ha pentru o normă de udare de 1000 mc.

Problemele cele mai mari se regăsesc pe terasă, în amenajarea Federației Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații Câmpia Covurlui, care însumează 75.000 ha, unde apa este pompată la aproape 100 m.



Avariile au oprit apa la jumătatea drumului

În ceasul al 12-lea, federația a avut două întâlniri cu fermierii, care au solicitat asigurarea apei pentru o suprafață de 5.000 de hectare. Deocamdată, cererea lor nu poate fi asigurată...

La mijlocul lunii iunie, s-a început umplerea rețelei de aducțiune cu apă din Dunăre. Dar circuitul apei s-a oprit la jumătate din cauza avariilor, îndeosebi la sifoane, unde hoții de fier vechi au tăiat din amenajare. După remedierea problemelor, probabil că apa va ajunge și la Matca. Acum canalul este plin numai pe jumătate din lungime. După umplere, organizațiile de udători vor face comandă la federație, iar aceasta la ANIF. Încă nu se știe care este prețul unei norme de udare.

„Eu sunt la capătul sistemului, la o distanță de 86 km. Vreau să irig, să salvez culturile! Am dat în 2012 peste 600 milioane lei vechi federației ca să pot uda, apa nu a ajuns la mine, au udat alții! Acum am zis că indiferent ce se întâmplă, eu trebuie să irig, cu toate costurile care sunt”, ne-a declarat Gavrilă Tuchiluș, managerul Agrimat din Matca.

Fermierii gălățeni de pe terasă cred că vor plăti cel puțin 100 lei/ha numai pentru pornirea stației mari SRP1 Vânători. „Cred că o să ne coste cel puțin 800-1.000 lei/1.000 mc de apă; cu toate astea, trebuie să pun sub presiune stațiile să pot uda cel puțin 300 ha, indiferent de cost. Pe terasă trebuie să irige toți fermierii”, susține Tuchiluș.

La Agrimat, culturile de primăvară acuză din plin lipsa apei. Nu mai amintim de cele de toamnă. „La mine porumbul este într-un stadiu de dezvoltare foarte slab, floarea-soarelui are un metru și trebuie să înflorească, eu nu mă mulțumesc cu producțiile care vor apărea anul acesta, investițiile sunt foarte mari. Agrimat are aproape 5.000 ha, jumătate sunt cu plante de primăvară. Mă gândesc cu groază cu ce voi da de mâncare la 1.200 de capete de animale, în condițiile în care consum 70 tone de furaje pe zi”, a continuat fermierul.

Îngrijorarea producătorilor agricoli este cu atât mai mare cu cât se anunță două luni de foc!



Taxă pe aspersor

În sistemul Tecuci-Nicorești, din partea de nord-vest a județului, unde seceta este mai pronunțată, altfel se calculează prețul apei. Ion Marin este un mic fermier care exploatează aproape 50 ha. „În zona Tecuciului, se lucrează greu cu sistemul hidrotehnic. OUAI-urile ne iau 55 de lei de aspersor timp de 12 ore pe zi. Calculat, ar însemna vreo 1.400 lei pe mia de mc de apă livrată. Fermierii din Cosmești, Furceni și din împrejurimile municipiului cam atât plătesc. Eu plătesc ceva mai puțin, peste 700 lei/1.000 mc, deoarece am apa de la o altă stație”, ne-a declarat tecuceanul.



„E o crimă să ai posibilitatea să irigi și să nu o faci!”

Asta consideră Viorel Nica, președintele LUAIR. „Acolo unde sunt amenajări, știu că apa s-a pus la dispoziție, am înțeles că este în pregătire și o hotărâre de guvern prin care se va subvenționa apa livrată. Fermierii care vor într-adevăr să irige au înființat OUAI-uri și-și dau tot interesul de a asigura apa la rădăcina plantelor. De regulă, dacă nu se udă, problemele pot fi de natură tehnică sau organizatorică”, spune Nica.

Liderul irigațiilor din România a susținut că nu cunoaște situații în care cineva care are contract să fi cerut apă și să nu i se fi livrat apa și nici nu are vreo sesizare că fermierii nu s-au împăcat la tarife cu furnizorii de servicii.

„Piața energiei este liberă, spre exemplu, eu iau de pe piața liberă cu 156 lei/KVA, sunt în piață OUAI-uri care au cumpărat cu 150 lei/KVA. Procedura este simplă, la începutul anului se face cererea de ofertă, se dau consumurile și se intră în negocieri. Spre exemplu, este al treilea an de când ANIF cumpără energie de pe piața liberă cu 150 lei kilovatul de energie activă, și pe lângă ei am cumpărat și noi”, a precizat Viorel Nica.

Fermierul ialomițean ne spune că a dat drumul la apă pe 14 aprilie 2015, iar culturile lui înființate pe aproape 2.000 de hectare se dezvoltă normal.




DAJ CENTRALIZEAZĂ ȘI EVALUEAZĂ PAGUBELE

Direcția pentru Agricultură Galați a purces la centralizarea datelor. „Am primit de la 37 primării din cele 65, aproximativ 2.000 de înștiințări prin care fermierii și-au declarat culturile calamitate de seceta excesivă și în urma căderilor de grindină. într-o anumită măsură tot județul este afectat; estimăm undeva la 110 mii ha calamitate în procente diferite, din totalul de 252.000 ha suprafețe înființate cu culturi de toamnă și primăvară”, ne-a declarat Marius Ciprian Mihăilă, directorul executiv al DA Galați.

În funcție de datele finale, instituția agricolă de specialitate va propune Prefecturii și MADR măsurile care se impun, inclusiv declararea stării de calamitate dacă va fi cazul!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Şeful MADR: Preşedintele ADS a fost demis, dar demiterea nu are legătură cu percheziţiile DNA

Preşedintele Agenţiei pentru Domeniile Statului, Dan Lucian Ştefan Mogoş, a fost demis vineri, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Şeful MADR a precizat că demiterea nu a avut legătură cu percheziţiile de vineri de la ADS, ci s-a urmărit îmbunătăţirea managementului Agenţiei, decizia fiindu-i comunicată lui Mogoş încă din luna septembrie.“Astăzi a fost demis preşedintele ADS. Era o măsură pe care i-am adus-o la cunoştinţă încă din luna septembrie. Simţeam nevoia de îmbunătăţire a managementului Agenţiei. Din păcate, din 23 septembrie, este în concediu medical. Astăzi, am înţeles că îi expiră concediul medical, ca atare, de ieri (joi n.r), au pornit documentele pentru demiterea şi înlocuirea acestuia, lucru care s-a întâmplat astăzi (n.r. vineri)”, a explicat Constantin.
“Decizia i-am comunicat-o din luna septembrie, fără să am dovezi sau suspiciuni, ci pentru faptul că simţeam nevoia unei îmbunătăţiri a managementului Agenţiei”, a adăugat el The original article may stil…

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.