Treceți la conținutul principal

Produse agro-alimentare - găsim sau nu marfă românească în hypermarket?



Hypermarketurile au ajuns în prima parte a anului 2015 în vizorul câtorva parlamentari, care au lansat pe piața politică o serie de inițiative legislative alarmante pentru marii retaileri. Ba că ar trebui ca magazinele acestea să fie închise duminica, pentru a ajuta piețele agro-alimentare, ba că ar trebui să se mute câțiva kilometri în afara orașului sau să fie obligate să amenajeze spații speciale pentru produsele românești tradiționale atestate anul trecut, prin toamnă, de către MADR.


Sigur, nici hypermarketurile nu sunt chiar ușă de biserică. Unele dintre ele au fost amendate de Consiliul Concurenței din cauza cartelizării, iar acuzațiile că ar fi mărit artificial prețurile înainte de scăderea TVA-ului la alimente la 9% nu vor fi fost, în unele cazuri, chiar lipsite de fond.

O acuză care persistă de câțiva ani la adresa hypermarketurilor este aceea că nu ar scoate la vânzare produse agro-alimentare românești decât în cantități mici, preferând să aducă mărfuri de pe toate meridianele lumii. Am auzit de zeci de ori această acuză, atât la nivelul înalților funcționari ai statului, cât și printre simpli cetățeni. Drept urmare, am intrat într-o seară într-un hypermarket situat în zona semicentrală a Bucureștiului, cu scopul de a verifica la raft prezența mărfurilor agro-alimentare românești.



Legume și fructe „autentic românești”

M-am dus prima dată la legume și fructe. Etichete cu harta României tricoloră informează clienții care sunt produsele românești. Sunt și etichete care îndeamnă cumpărătorii să consume legume și fructe „autentic românești”. Sunt două sortimente de roșii produse în țara noastră. Salata verde, leușteanul, ceapa verde, morcovii, pătrunjelul, țelina, ridichiile roșii, fasolea, ardeiul gras Bianca, varza albă, cartofii noi și dovleceii sunt din România. Sigur, alături ți se oferă ocazia, după preferințe, să optezi și pentru legume din alte țări. Nu lipsesc roșiile pomișoare din Italia. E firesc, din moment ce în România producția de roșii pomișoare e redusă. Mai departe: ceapa galbenă e din Argentina sau Egipt. Motivul? Ceapa galbenă nu s-a recoltat încă la noi, fiindcă nu a ajuns încă la maturitate. Nu este sezonul ei. Cireșe românești, două lăzi aproape pe terminate. Piersici românești, dar nectarinele plate sunt din Spania, prunele din Chile. Păi da, prunele noastre încă nu s-au copt. Un galantar întreg e rezervat ciupercilor Champignon albe și brune produse de o firmă din Zalău.



Produse tradiționale atestate de MADR

Trec la sectorul carne. Domină în proporție covârșitoare carnea macră provenită din abatoare românești. O firmă din Brăila are un stand frigorific propriu plin cu slănină afumată, cu gușă de porc afumată și alte produse din carne de porc. Alături, pastramă de mistreț, cârnați și alte bunătăți produse de o firmă dintr-o localitate giurgiuveană. Descopăr și celebrii cârnați de Pleșcoi ambalați în caserolă și etichetați ca „produs tradițional românesc” , nr. 38, făcând parte, deci, din ultima serie de produse tradiționale atestate de MADR anul trecut. Îmi amintesc că un membru al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților a venit cu ideea de a obliga hypermarketurile să rezerve un spațiu pentru produsele românești atestate ca tradiționale. Uite că produsul tradițional nr. 38 din nomenclatorul MADR nu a mai avut nevoie de o lege specială ca să ajungă în galantarul unui retailer. Negocierile au fost directe, între producător și comerciant. Am găsit și carne provenită din alte țări, dar ponderea este infimă în comparație cu cărnurile din România. Ceva vrăbioară de vițel de lapte fără os provenit din Italia și câteva bucăți de antricot de Angus originar din Argentina. La mezeluri, toate firmele românești din domeniu își au salamurile, șuncile și cârnații lor. Ba chiar și firme mai mici își au produsele lor.



Murăturile de la Slobozia Moară și sparanghelul din Peru

Lactatele sunt produse în România, chiar dacă au apărut informații că procesatorii importă și cantități de lapte mai ieftin din alte țări. Până la urmă nu-i responsabilitatea magazinului de unde provine laptele procesat. Asta e altă poveste...

În treacăt spre casa de marcat am văzut într-un galantar murături de la Slobozia Moară din Dâmbovița, stând alături de sparanghelul din Peru.

Ăsta-i hypermarketul: un loc unde sunt vândute mărfuri din toate colțurile lumii, pentru satisfacerea clienților. Am constatat cu ochii mei că produsele agro-alimentare românești sunt prezente în proporție covârșitoare în rafturile și galantarele unuia dintre hypermarketuri. Restul e politică și populism.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…

După inundații, secetă! 136.000 ha raportate la MADR

136.000 ha au fost raportate la MADR ca fiind afectate de secetă până la începutul lunii august 2016, dar suprafețele sunt mai mari și vor crește în continuare, a anunțat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, pe 4 august.

„În acest moment, ce ne-a sosit la minister ca suprafețe, sunt 136.000 de hectare afectate în proporție 30-70% de secetă. Rămâne însă să vină toate solicitările. Chiar îmi spunea cineva că în nordul țării e secetă foarte serioasă și încă nu au ajuns de acolo solicitările, deci ne așteptăm de acolo la suprafețe mult mai importante”, a spus Irimescu, după o întâlnire cu reprezentanții Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Irimescu a precizat că, la inițiativa premierului Cioloș, s-a stabilit o schemă de minimis prin care se vor acorda 32 milioane lei pentru subvenționarea irigațiilor.


Vasile Dîncu: Seceta NU va afecta sever prețurile alimentelor!

Pe 28 iulie 2016, după videoconferința cu prefecții pe tema secetei, vicepremierul Vasile Dîncu a…