Treceți la conținutul principal

O cooperativă din Alba a cumpărat 300 de oi ca să poată lua subvenția pe pășune

Cooperativa Miorița Aiudiană, înființată în 2007, în baza Legii 566 din 2004, legea cooperației agricole, are 90 de societăți comerciale membre și 100 de crescători de animale, persoane fizice. Membrii cooperativei dețin peste 100.000 capete de ovine. Cooperativa a luat în concesiune, în Aiud, o pășune de 150 ha pentru care a cumpărat utilaje și a amenajat-o.



În acest an, când legislația s-a schimbat, ca să ia subvenția pe pășune cooperativa este obligată să aibă în proprietate animale.

„Cooperativele nu au același regim cu asociațiile sau composesoratele. (...) Cooperativa trebuie să aibă în proprietate animale ca să acceseze subvenția pe pășune. Ideea este că au fost făcute multe modificări în lege. Inițial, s-a spus că subvenția pentru pășuni trebuie să ajungă la fermieri, apoi la presiunea liderilor fermierilor li s-a dat dreptul și asociațiilor crescătorilor de animale să acceseze acești bani. În Ordinul ministrului 619 spune clar: asociații. Nu putem include și cooperativele”, a explicat Luminița Gliga, director adjunct APIA Alba.

În aceste condiții, soluția pe care a găsit-o Ioan Emil Hălălai, președintele cooperativei, a fost să cumpere, în numele cooperativei, 300 de oi de la unul dintre fermierii membri.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…