Treceți la conținutul principal

La Bragadiru, „Agricultura este o artă“



„Agricultura este o artă“, așa și-a început discursul un fermier aflat la început de drum din localitatea Bragadiru. De meserie profesor de istorie, Florin Petcu renunţă la catedră și activează o perioadă îndelungată în diverse domenii, însă în urmă cu 3 ani se hotărăște să își încerce norocul în agricultură. Așa a ajuns ca, de la o simplă idee, să își dorească să dezvolte o afacere în adevăratul sens al cuvântului, în sectorul vegetal.

Investiție inițială – 2.000 de lei

Originar din comuna Potlogi – Dâmbovița, Florin Petcu se stabilește în vecinătatea Bucureștiului, își întemeiază o familie, își construiește o casă, dar nu-și uită originea, considerându-se „fiu de țăran“, și încearcă să cultive pe lângă casă, așa cum îi stă bine unui om gospodar, câte puțin din toate. „La început făceam o agricultură rudimentară și automat nu eram foarte mulțumit de rezultate. Atunci a intervenit un foarte bun prieten care mi-a insuflat orientarea către agricultură. Acela a fost momentul în care m-am apucat serios de treabă și mi-am spus că trebuie să învăț mai multe; așa am ajuns să evoluez și să încadrez agricultura în rândul artei“, povestește Petcu.

De la roșia cultivată în grădină pentru consumul propriu, acesta trece la realizarea unei culturi în solar. „Acum 3 ani am început să mă gândesc la acest domeniu mult mai serios și am construit cu 2.000 de lei primul solar de 20 de metri lungime și 5 lățime. La început a fost mai greu, fiecare start este dificil, mai ales pentru că nu aveam foarte multe informații despre cultura și îngrijirea tomatelor. Producția nu a fost pe măsura ambițiilor mele, nici nu avea cum să fie pentru că eram un autodidact în agricultură. Învățam din cărți de specialitate și am încercat să deprind, fir cu fir, fiecare etapă a acestui proces. Am realizat că este nevoie de mai mult pentru că agricultura performantă nu se poate face după ureche, cred că au trecut acele vremuri. Așa m-am hotărât să mă înscriu la un program de master din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București“, a mai punctat fermierul.

Progrese de la un an la altul

Prima experiență în solar a fermierului din Bragadiru a fost cultura tomatelor. A ales să cultive două soiuri, Balkan și Buzău 50. „Inițial am cultivat pentru propriul consum, apoi un vecin a încercat și el roșiile produse în solar, după care încă unul și încă unul și am început să fac progrese. Atunci am zis, hai să ne extindem! Așa am ajuns să am aproape 600 m², m-am extins de la un an la altul. Am diversificat cultura cu mai mulți hibrizi în funcție de cerințele din piață și, timpurietate. Sămânța o cumpăr în cadrul târgurilor de specialitate, am grijă să fie neapărat certificată și treptat, voi încerca să folosesc sămânță autohtonă care are gustul pe care eu îl știu din copilărie și să renunț la soiurile de peste hotare“, a continuat Petcu.

În cel de-al doilea an de activitate, fermierul a ajuns să aibă în jur de 2.000 de plante în spații închise. Extinderea a presupus construirea unor noi spații, dar și modernizarea celui existent, investiția, din fonduri proprii, ridicându-se la 10.000 de lei. Dacă în primul an producția nu a fost mulțumitoare, odată cu modernizarea spațiilor la care s-au adăugat cunoștințele dobândite, folosirea îngrășămintelor organice și diminuarea substanțelor chimice, satisfacția a fost mult mai mare: de la câțiva vecini care se aprovizionau cu roșii „direct de la sursă“, acesta a trecut la comercializarea tomatelor pe tarabele din piața Bragadiru.

L-am întrebat pe dl Petcu dacă, după succesul obținut în cel de-al doilea an, intenționează să activeze cu adevărat în domeniul agricol, iar răspunsul acestuia a fost cât se poate de ferm: „Da, cred că acesta este visul meu pe care regret că nu l-am descoperit mai devreme. Mi-aș dori ca această îndeletnicire să devină o afacere de familie, mai ales că le-am insuflat pasiunea aceasta soției și fiului meu.“

De la tomate la flori

Dacă la început Florin Petcu a început această activitate singur, acum are sprijin de nădejde. Atât soția, cât și fiul îl ajută știind fiecare ce are de făcut. „Soția, care este economist, s-a obișnuit mai greu cu această activitate, dar, treptat, a ajuns să o îndrăgească. Băiatul meu este la liceu, însă știe încă de pe acum că vrea să urmeze cursurile unei facultăți cu specializare în agricultură. Poate atunci când el va putea intra cu adevărat în acest domeniu vom accesa și fonduri europene și vom urmări o extindere mai amplă“, a mai continuat fermierul.

Începutul dificil și timid nu l-a descurajat pe novicele fermier, ba mai mult, în cel de-al doilea an de activitate a înființat și un solar în care a produs flori cu mare căutare la începutul primăverii, zambile și lalele. Dacă primul solar a fost proiectul său de suflet, solarul pentru flori de 10 metri lungime și 5 lățime destinat florilor este cel care îi este cel mai drag soției. „Am decis să intrăm și pe domeniul florilor, în special al bulboaselor, zambile și lalele, dar și pansele și bănuței. Nu producem foarte multe pentru că nu le cunoșteam îndeajuns tehnologia, investiția este ridicată și, totuși, nu poți risca cu o cantitate mai mare. În toamnă, în luna noiembrie, am pus bulbii de zambilă în ghivece, i-am acoperit cu turbă, apoi am așezat o plasă de umbrire, după care am acoperit toate ghivecele cu pământ. Începând cu 20 ianuarie am scos ghivecele în serii. Chiar dacă nu am avut suficiente cunoștințe, pierderile nu au fost atât de mari şi am reușit să comercializez la începutul lunii martie aproximativ 400 de zambile. Așa mi-am dat seama de faptul că florile sunt tot mai căutate și anul acesta intenționez să le extind. Cerința din piață mă face să cred că lucrurile merg în acest domeniu și îmi dă avânt“, concluzionează Florin Petcu.

Pe lângă membrii familiei care au devenit indispensabili în desfășurarea activității, fermierul are și doi angajați, semn că lucrurile merg într-acolo unde speră.

De la o inițiativă timidă, cu cunoștințe dobândite pe parcurs, Florin Petcu a evoluat treptat, iar acest proces este departe de a se fi încheiat. Intenționează ca în toamna acestui an să construiască un tronson de 40 metri lungime și 6 lățime, iar pe viitor nu exclude nici trecerea în sistemul culturilor ecologice.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…