Treceți la conținutul principal

Îngrăşămintele foliare, „desertul“ fertilizărilor în agricultură



Pentru a-şi păstra portanţa, agricultura trebuie să exceleze în multe domenii, iar nevoia de producţii mari este o condiţie de care fermierii nu pot face abstracţie. Această regulă a generat o evoluţie impresionantă a pieţei îngrăşămintelor chimice şi foliare. Despre dimensiunea ei în România, dar şi despre startul unui business în acest sector am vorbit cu un jucător relativ nou pe piaţa îngrăşămintelor chimice. Lebosol România, o extensie a companiei-mamă din Germania, a intrat în competiţia producătorilor de îngrăşăminte foliare din ţara noastră abia acum trei ani, dar parcursul ei a fost unul favorabil, ne-a spus Marius Cioboată, reprezentantul de vânzări al companiei.

România, o piaţă relativ aglomerată

Dacă în Germania Lebosol are în spate o experienţă de 25 de ani şi este lider de piaţă cu o cotă de 40%, în România a trebuit să pornească de la zero. Nu a fost simplu, mărturiseşte Marius Cioboată, în primul rând pentru că a trebuit să schimbe percepţia fermierilor asupra eficienţei îngrăşămintelor foliare. Provocările au continuat apoi în competiţia cu ceilalţi producători, deloc puţini, piaţa îngrăşămintelor din România fiind destul de aglomerată. Economic vorbind, cea mai mare pondere în nutriţia plantelor o au îngrăşămintele solide (de bază) care determină producţie medie. În contextul acesta, îngrăşămintele foliare, spune interlocutorul nostru, sunt mai mult un „desert“. Şi, totuşi, de ce a abordat compania acest sector de nişă? Pentru că, deşi fertilizarea foliară nu înlocuiește fertilizarea de bază (NPK), este importantă prin faptul că o completează cu macro şi microelemente. Sunt situaţii în care asimilarea elementelor nutritive prin rădăcini nu asigură întotdeauna cantitatea necesară de elemente nutritive. Cauzele ţin fie de lipsa unor cantităţi suficiente de elemente în sol, fie ca urmare a ph-ului, secetei, temperaturilor scăzute, băltirilor sau fertilizărilor în exces. Astfel, fermierii care vor producţii mari trebuie să apeleze la fertilizarea foliară. Este, aşadar, un sector cu potenţial economic important

Strategia de dezvoltare a companiei Lebosol a mizat însă şi pe alte beneficii oferite fermierilor. Consultanța tehnică profesională pre şi postvânzare în ceea ce privește aplicarea produselor Lebosol în cultură este un atu important în competiţia cu ceilalţi producători. Documentarea temeinică în baza căreia se stabileşte reţeta de fertilizare foliară presupune informarea în ceea ce priveşte necesităţile specifice ale culturii, tehnologia aplicată anterior, planta premergătoare, caracteristicile solului etc. Cert este că, după doar al doilea an de existenţă pe piaţa autohtonă, calitatea germană a făcut diferenţa, iar Lebosol îşi urmează drumul spre topul producătorilor de îngrăşăminte foliare.

Produse pentru agricultura convenţională, dar şi ecologică

Acum 25 de ani Lebosol debuta pe piaţa germană cu un produs pe bază de aminoacizi de origine animalieră denumit Aminosol. Deşi acesta continuă să fie reprezentativ, portofoliul companiei s-a mărit considerabil, astăzi numărând peste 50 de produse, şi se află în permanentă dezvoltare. Pentru a răspunde unei cereri cât mai mari, compania produce o gamă largă de îngrășăminte foliare lichide: îngrăşăminte foliare organice şi biostimulatori, suspensii concentrate cu microelemente, îngrăşăminte foliare complexe şi adjuvanţi care se adresează atât agriculturii convenționale, cât și celei ecologice. Acestea conţin macro şi micronutrienți, a căror compoziție se potriveşte perfect pentru nevoile specifice fiecărei culturi. Pentru cei ancoraţi puternic în agricultură definiţia acestor produse nu este o necunoscută însă, aşa cum ne-a mărturisit Marius Cioboată, sunt şi fermieri reticenţi faţă de folosirea acestor produse. Pentru dărâmarea acestor bariere interlocutorul nostru ne-a prezentat câteva dintre avantajele aplicării îngrăşămintelor foliare. Vorbim despre un efect rapid după aplicare (asimilare în termen de 1-5 zile) şi grad înalt de asimilare a elementelor nutritive care ajung direct acolo unde sunt necesare, o îmbunătăţire a stării de nutriţie a plantelor cultivate pe soluri cu fertilitate redusă şi o mai bună asimilare a elementelor nutritive prin zona radiculară. Fertilizarea foliară suplimentară reduce cu 15-25% necesarul de îngrășăminte chimice clasice şi crește gradul de asimilare şi utilizare a elementelor din sol cu 20-35%. În plus, reduce costurile pentru că se pot aplica odată cu tratamentele fitosanitare, amplificând astfel efectul pesticidelor.

Potrivit statisticilor, ţara noastră are cel mai mic consum de îngrăşăminte chimice, folosind numai jumătate din cantităţile care se aplică în Ungaria și Polonia sau chiar 25% prin comparaţie cu ţări mai dezvoltate precum Olanda sau Spania. În România consumul intern de îngrăşăminte chimice este de aproximativ 21 kg/hectar, în vreme ce în UE consumul mediu este de cca 400 kg/ha. Studiul „Global Fertilizer Demand: The Long-term Outlook“, realizat de compania de analiză Integer Research Limited din Londra, arată că în ultimii 10 ani cei mai mari consumatori de îngrăşăminte chimice din lume au fost China, care în perioada 1990-2010 a folosit cu până la 26,3 milioane de tone mai mult decât în perioadele anterioare, şi India, a cărei cerere de îngrăşăminte a crescut cu 16 milioane de tone.

Aminosol, produsul-etalon al companiei, a fost omologat anul acesta în România. Acesta este un Hidrolizat de proteină de origine organică, având mai multe funcţii: stimularea şi creşterea vegetativă, stimularea fructificării, regenerarea plantelor după grindină, fitotoxicitate, stres, îmbunătăţirea efectului tratamentelor fitosanitare. Poate fi utilizat şi ca repelent pentru îndepărtarea animalelor.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…

După inundații, secetă! 136.000 ha raportate la MADR

136.000 ha au fost raportate la MADR ca fiind afectate de secetă până la începutul lunii august 2016, dar suprafețele sunt mai mari și vor crește în continuare, a anunțat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, pe 4 august.

„În acest moment, ce ne-a sosit la minister ca suprafețe, sunt 136.000 de hectare afectate în proporție 30-70% de secetă. Rămâne însă să vină toate solicitările. Chiar îmi spunea cineva că în nordul țării e secetă foarte serioasă și încă nu au ajuns de acolo solicitările, deci ne așteptăm de acolo la suprafețe mult mai importante”, a spus Irimescu, după o întâlnire cu reprezentanții Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Irimescu a precizat că, la inițiativa premierului Cioloș, s-a stabilit o schemă de minimis prin care se vor acorda 32 milioane lei pentru subvenționarea irigațiilor.


Vasile Dîncu: Seceta NU va afecta sever prețurile alimentelor!

Pe 28 iulie 2016, după videoconferința cu prefecții pe tema secetei, vicepremierul Vasile Dîncu a…