Treceți la conținutul principal

Cum devin asociaţiile de creştere a animalelor cooperative agricole?



Se cunoaşte că, prin Legea nr. 104/2015 pentru aprobarea OUG nr. 3/2015 – scheme de plăţi în agricultură, situaţia juridică a asociaţiilor de creştere a animalelor, înfiinţate în baza OG 26/2000R, trebuie schimbată în sensul că, „după un an de graţie, asociaţiile se vor transforma în grupuri de producători sau cooperative agricole“ (art. I pct. 5, lit a) şi b).

O asemenea prevedere era necesară. Pentru multe asociaţii, neputând să-şi realizeze obiectul de activitate şi scopul pentru care au fost create, prevederile OG 26/2000 sunt mai speciale. Grupurile de asociaţii fiind constituite mai de mult, iar liderii lor „antrenaţi“ în probleme de asociere, ideea transformării lor în cooperative este excelentă.

Se nasc cel puţin următoarele întrebări la care aşteptăm un răspuns cât mai urgent pentru a accelera transformările respective:

– Asociaţiile intră în dizolvare conform prevederilor art. 55 (1) lit. b), prin „imposibilitatea realizării scopului pentru care au fost constituite“? sau

– Asociaţiile intră în dizolvare conform prevederilor Art. I pct. 5, lit a) şi b) din Legea nr.104/2015 ca efect al unei legi?

– În cazul în care membrii fondatori ai cooperativei sau grupului de producători sunt aceleaşi persoane care au constituit asociaţia dizolvată, dacă este suficient din punct de vedere juridic ca procedură de atribuire a patrimoniului asociaţiei dizolvate către cooperativa sau grupul de producători – art. 60 (2) din OG 26, să fie prevăzută/consemnată numai în procesul verbal al adunării generale care aprobă dizolvarea sau este necesar un act adiţional anterior care să conţină aceste prevederi?

Suntem de părere că numai procesul-verbal al a.g. ar fi suficient, efectele juridice fiind aceleaşi ca şi ale actului adiţional care ar implica timp şi birocraţie inutilă, oricum asociaţia se dizolvă!

– Considerăm că grupul sau cooperativa trebuie înfiinţate înaintea dizolvării asociaţiei. Altfel, nu are cine primi patrimoniul.

– Dacă patrimoniul preluat de cooperativă sau grupul de producători devine părţi sociale ale membrilor acestora, calculate pe baza activului net contabil, membrii urmând numai să completeze capitalul până la nivelul celui prevăzut de Legea nr. 566/2004 R?

Părerea noastră este ca activele şi pasivele preluate de la asociaţia dizolvată să nu devină părţi sociale ale membrilor fiindcă provin dintr-un ONG al cărui patrimoniu nu se atribuie persoanelor fizice – art. 60 (1) din OG 26. Capitalul de înfiinţare trebuie depus de către membri, iar patrimoniul preluat să se constituie ca un venit pentru cooperativă sau grup.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…

După inundații, secetă! 136.000 ha raportate la MADR

136.000 ha au fost raportate la MADR ca fiind afectate de secetă până la începutul lunii august 2016, dar suprafețele sunt mai mari și vor crește în continuare, a anunțat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, pe 4 august.

„În acest moment, ce ne-a sosit la minister ca suprafețe, sunt 136.000 de hectare afectate în proporție 30-70% de secetă. Rămâne însă să vină toate solicitările. Chiar îmi spunea cineva că în nordul țării e secetă foarte serioasă și încă nu au ajuns de acolo solicitările, deci ne așteptăm de acolo la suprafețe mult mai importante”, a spus Irimescu, după o întâlnire cu reprezentanții Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Irimescu a precizat că, la inițiativa premierului Cioloș, s-a stabilit o schemă de minimis prin care se vor acorda 32 milioane lei pentru subvenționarea irigațiilor.


Vasile Dîncu: Seceta NU va afecta sever prețurile alimentelor!

Pe 28 iulie 2016, după videoconferința cu prefecții pe tema secetei, vicepremierul Vasile Dîncu a…