Treceți la conținutul principal

Culturi sub stres hidric


Care este starea culturilor de primăvară după aproape trei luni bune de secetă pedologică și de arșiță atmosferică?


„Dacă nu venea ploaia asta, era jale! Am vreo 70 ha de floare și de sorg nerăsărite. Acum mai sper într-o minune, dacă o mai fi sămânța bună”, ne-a declarat fermierul brăilean Costică Mocanu.



90 de zile fără apă

În exploatația lui nu a mai plouat de 90 de zile. Ploaia a venit abia spre sfârșitul lunii iunie, în medie 28 l/mp. Din cele 1.000 ha exploatate, vreo 400 ha nu pot fi irigate. Acolo unde a irigat, porumbul, soia și floarea, udate de două ori, s-au dezvoltat uniform și armonios, sunt sănătoase, curate și bine fertilizate. O apă la prima treaptă de pompare îl costă 150 lei mia mc, iar pe a doua, 300 lei.

Cu păioasele, are emoții; dacă orzul (100 ha) a dat o medie de 3,5 t/ha, la grâu se teme că nu va recolta mai mult de 3 t/ha. „În schimb, am loturi semincere de nota 10. Porumbul ocupă 350 ha, la 1 iulie intru la castrat, iar soia (10 ha) e o cultură de manual”, a explicat ceva mai ușurat Costică Mocanu.



Culturi întârziate în vegetație

„Culturile suferă din lipsa apei, cei care s-au grăbit să semene floarea devreme, suferă și ei, plantele s-au etiolat, au calatidiul mic. Și porumbul e... hidrostresat. De obicei nu mă grăbesc la semănat, împart suprafața de porumb în două; jumătate o semăn mai devreme, jumătate, ceva mai târziu, să nu mă prindă în miezul arșiței”, ne-a declarat Gheorghe Tuzu, cultivator din Buzău.

Acesta a erbicidat întreaga suprafață înființată în primăvară, a fertilizat foliar, dar a finalizat și prima prașilă. „Nu mai intervenim, doar dacă vine vreo ploaie și vom putea intra în câmp o să mai dăm un îngrășământ foliar”, a precizat fermierul.

Timișeanul Ianco Zifceak nu este prea mulțumit de culturile prășitoare. Până în primăvară a fost exces de apă, nu s-a pregătit corespunzător patul germinativ, apoi s-a instalat seceta. Acum porumbul și floarea pot face producție doar dacă va ploua. „Am terminat toate lucrările din tehnologie, inclusiv prășitul, am încheiat fertilizarea cu nitrocalcar în doză de 250 kg/ha, deci acum nu mai intervenim în lan”, ne-a precizat fermierul bănățean la jumătatea lunii iunie. Suprafața nu este la irigat; doar lângă fermă udă pe o arie mică cu un tambur.

În zona Bădălan - Galați, situată la confluența dintre Dunăre și Prut, nu a mai plouat de mai multe săptămâni, ceea ce a întârziat dezvoltarea vegetativă a culturilor. Inginerul Jean Florescu exploatează 400 ha cu orz, grâu, porumb, floarea-soarelui, soia, legume și cartofi. „Din 12 mai am început să udăm culturile, deoarece nu mai răsăreau din patul germinativ. Acum a plouat circa 14 l/mp, însă irigăm în continuare. Am dat apă pe mai bine de jumătate din suprafață, cu o normă de peste 1.000 mc/ha, îndeosebi la legume și cartofi. La porumb, floare și soia am aplicat două erbicidări, iar la cartofi și legume (ceapă, morcov, păstârnac, pătrunjel), am făcut tratamentele curente”, ne-a declarat agronomul.

În județul Galați, 187.000 ha cu porumb și floarea soarelui sunt afectate de secetă în diverse grade, de la 50% la 100%, a anunțat, în 22 iunie 2015, directorul Direcției Județene Agricole, Ciprian Mihăilă.



Recoltări de primăvară!?

În județul Olt, campania pentru însămânțările de primăvară s-a transformat, pe alocuri, mai ales în zona de nord, în... recoltat „Anul trecut ne-a plouat extrem de mult în partea de nord a județului, de am întârziat cu strânsul recoltei. Am recoltat chiar până în primăvară porumb și niște resturi de orz; a rămas grâu nerecoltat; 2014 a fost o mare nenorocire pentru noi”, ne-a spus Dan Ion Bărăgan, directorul DAJ Olt

Șeful agriculturii oltene ne spune că, în primăvara acestui an, deosebit de secetoasă, fermierii au lucrat în condiții extrem de grele la pregătirea terenului pentru semănat: consum mare de motorină, de piese de schimb, de manoperă. Au fost sole peste care utilajele mecanice au trecut de trei-patru ori. „Toate acestea, grefate pe lipsa acută de apă, au făcut ca prășitoarele din primăvară să aibă o răsărire neuniformă. Și cum unele plante aveau două frunze, iar altele șapte, nu s-a putut executa o lucrare calitativă de erbicidare, o prașilă corectă, nu s-a aplicat un tratament optim cu insecto-fungicide”, a precizat Bărăgan.

În Olt, 45.000 ha de floarea-soarelui (din 60.000 ha) arată mulțumitor, cu excepția zonei de nord a județului, unde cultura este întârziată fenologic. „Într-un cuvânt, prășitoarele nu sunt spectaculoase, fiindcă avem beleaua în cârcă de anul trecut! Precipitațiile din ultimele zile au mai înviorat culturile. Întotdeauna, prășitoarele scapă dacă vine o ploaie la mijlocul campaniei de orz. Cert e că, la nivel de județ, ne cam omorâm să ajungem la producțiile din ’89!”, a concluzionat șeful DAJ Olt.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…

După inundații, secetă! 136.000 ha raportate la MADR

136.000 ha au fost raportate la MADR ca fiind afectate de secetă până la începutul lunii august 2016, dar suprafețele sunt mai mari și vor crește în continuare, a anunțat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, pe 4 august.

„În acest moment, ce ne-a sosit la minister ca suprafețe, sunt 136.000 de hectare afectate în proporție 30-70% de secetă. Rămâne însă să vină toate solicitările. Chiar îmi spunea cineva că în nordul țării e secetă foarte serioasă și încă nu au ajuns de acolo solicitările, deci ne așteptăm de acolo la suprafețe mult mai importante”, a spus Irimescu, după o întâlnire cu reprezentanții Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Irimescu a precizat că, la inițiativa premierului Cioloș, s-a stabilit o schemă de minimis prin care se vor acorda 32 milioane lei pentru subvenționarea irigațiilor.


Vasile Dîncu: Seceta NU va afecta sever prețurile alimentelor!

Pe 28 iulie 2016, după videoconferința cu prefecții pe tema secetei, vicepremierul Vasile Dîncu a…