Treceți la conținutul principal

Ce sunt coeficienţii de producţie standard SO?



Cele mai multe măsuri de finanţare din noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), corespunzător exerciţiului bugetar-european 2014-2020, vor utiliza, cu statut de criteriu uneori eliminatoriu, coeficientul de producţie standard (standard output). Acesta nu este un termen absolut necunoscut, fiind de fapt instrumentul de bază utilizat la calcularea dimensiunii exploataţiei agricole. Pentru 2015, coeficienţii de producţie standard pe care-i propune Ministerul Agriculturii sunt aceiași pe care i-au folosit fermierii și în anii precedenţi și reprezintă o medie a producţiilor agricole din perioada 2008-2012 aprobată de Eurostat, tradusă prin acest SO euro/ha. Ca regulă generală, dimensiunea unei exploataţii agricole se calculează înmulţind suprafaţa cultivată cu coeficientul de producţie standard SO corespunzător culturii deţinute.

De ce sunt importanţi coeficienţii de producţie standard – SO?

În primul rând, în funcţie de coeficienţii standard şi de dimensiunea fermei, beneficiarul se încadrează la finanţare pentru o anumită sumă sau proiectul poate fi neeligibil. Cu alte cuvinte, dimensiunea exploataţiei agricole, a producţiei sale cântăresc tot mai mult (în puncte) la accesarea fondurilor europene nerambursabile.

Cum se face dimensionarea exploataţiei agricole

General vorbind, modul de calcul al dimensionării unei exploataţii agricole este simplu: se înmulţeşte suprafaţa cultivată cu coeficientul de producţie standard SO care corespunde culturii.

Clasificarea fermelor în funcţie de dimensiunea economică:

Ferma mică – exploataţia agricolă cu dimensiunea economică între 8.000 (15 ha grâu) – 11.999 (22 ha de grâu) SO (valoarea producţiei standard).

Ferma medie – exploataţia agricolă cu dimensiunea economică între 12.000 (22 ha de grâu) – 250.000 (472 ha de grâu) SO (valoarea producţiei standard).

Ferma mare – exploataţia agricolă cu dimensiunea economică peste 250.000 SO (472 ha de grâu).

Tânăr fermier (categorie specială) – exploataţia agricolă cu dimensiunea economică cuprinsă între 12.000 (22 ha de grâu) şi 50.000 (94 ha de grâu) SO (valoarea producţiei standard).

INVESTIŢII COLECTIVE – investiţii realizate de către cooperative sau grupuri de producători legate de asigurarea cooperării între producători, prin promovarea unor investiţii în facilităţi comune, mai eficiente şi profitabile, cum sunt: echipamente, infrastructura şi altele. Investiţiile vor deservi interesele membrilor.

PROIECT INTEGRAT – care vizează combinarea a cel puţin două operaţiuni care intră sub incidenţa a cel puţin două măsuri diferite, una dintre ele fiind Măsura 4 şi asigură accesul la finanţare a aceluiaşi beneficiar. Combinarea operaţiunilor din cadrul mai multor submăsuri din Măsura 4 (ex. 4.1 cu 4.1a sau 4.1 cu 4.2) nu reprezintă un proiect integrat. Un proiect integrat poate fi prezentat într-o singură Cerere de finanţare, poate fi evaluat ca atare în cadrul unei singure sesiuni de depunere şi diferitele operaţiuni pot începe simultan.

Fonduri nerambursabile (intensitatea sprijinului):

1) Ferme mici, medii şi obţinere de material de înmulţire şi material de plantare fructifer:

1.1. Ferme mici (8.000-11.999 SO) – 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăşi:

100.000 euro – pentru investiţiile care presupun achiziţii simple;
300.000 euro – în cazul investiţiilor în activitatea de producţie (utilaje, înfiinţare, reconversie etc.);
450.000 euro – pentru investiţiile care conduc la un lanţ alimentar integrat, la nivelul exploataţiei agricole (producţie, procesare, comercializare).

1.2 Ferme medii (12.000-250.000 SO) – 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăşi:

200.000 euro – pentru investiţiile care presupun achiziţii simple;
600.000 euro – în cazul investiţiilor în activitatea de producţie (utilaje, înfiinţare, reconversie etc.);
900.000 euro – pentru investiţiile care conduc la un lanţ alimentar integrat, la nivelul exploataţiei agricole (producţie, procesare, comercializare).

1.3 Obţinere material de înmulţire şi material de plantare fructifer – 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăşi:

– 600.000 euro – în cazul investiţiilor în activitatea de producţie (utilaje, înfiinţare);

– majorare cu 20 de puncte procentuale, însă rata sprijinului combinat va fi de maximum 90%, pentru:

investiţii realizate de tinerii fermieri;
proiectele integrate;
operaţiunile sprijinite în cadrul PEI;
operaţiunile de la art. 28 (Agromediu) şi art. 29 (Agricultura ecologică) din R(UE) 1305/2013;
investiţii în zone cu constrângeri naturale şi specifice, menţionate la art. 32 R(UE) 1305/2013;

2) Ferme mari (>250.000 SO) – 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăşi:

250.000 euro – pentru investiţiile care presupun achiziţii simple;
750.000 euro – în cazul investiţiilor în activitatea de producţie (utilaje, înfiinţare, reconversie etc.);
1.050.000 euro – pentru investiţiile care conduc la un lanţ alimentar integrat, la nivelul exploataţiei agricole (producţie, procesare, comercializare).

– majorare cu 20 de puncte procentuale în cazul operaţiunilor sprijinite în cadrul PEI;

3) Forme asociative – 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăşi:

350.000 euro – pentru investiţiile care presupun achiziţii simple;
600.000 euro – pentru obţinere material de înmulţire şi material de plantare fructifer;
750.000 euro – în cazul investiţiilor în activitatea de producţie (utilaje, înfiinţare, reconversie etc.);
1.050.000 euro – pentru investiţiile care conduc la un lanţ alimentar integrat, la nivelul exploataţiei agricole (producţie, procesare, comercializare).

– majorare cu 20 de puncte procentuale, însă rata sprijinului combinat va fi de maximum 90% pentru:

investiţii colective şi proiecte integrate;
operaţiunile sprijinite în cadrul PEI;
operaţiunile de la art. 28 (Agromediu) şi art. 29 (Agricultura ecologică) din R(UE) 1305/2013;
investiţii în zone cu constrângeri naturale şi specifice, menţionate la art. 32 R(UE) 1305/2013;

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Sorin Radu, noul nume vehiculat pentru a prelua portofoliul de secretar de stat în locul lui George Turtoi. Marius Faur în continuare în cărți pentru șefia APIA

Surse apropiate premierului României, Dacian Cioloș, au precizat sub semnul anonimatului că Sorin Radu, fostul director general adjunct al Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 6 Nord-Vest Satu Mare, ar fi următorul pe lista ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, pentru a fi secretar de stat responsabil cu fondurile europene, practic succesorul lui George Turtoi care a demisionat cu ceva zile în urmă.
„Deocamdată se vrea aducerea lui Sorin Radu, care a fost la Centrul Regional Nord, Satu Mare. Este foarte bun pe fonduri europene; s-a agreat cu premierul. Cei de la Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 6 Nord-Vest Satu Mare au cea mai bună absorbție, cei de la conducerea Ministerului Agriculturii îl știu de ani de zile. Este un tip super OK, nu este intrat în nimic, nu are probleme de niciun fel”, au spus sursele guvernamentale.

Informația confirmă spusele lui Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, care a declarat pentru un post de televiziune că …

Iarna grea, omătul mare - semne rele pentru anul agricol

Temperaturile extrem de scăzute de la începutul acestui an spulberă şansele unui an agricol bun. Unele culturi sunt compromise în totalitate, iar altele, în proporţii de 30-50%.

Încă de la sfârşitul anului trecut, fermierii şi chiar ministrul de atunci al Agriculturii, Valeriu Tabără, avertizau că anul agricol 2012 nu va fi deloc unul uşor. Seceta din a doua jumătate a lui 2011 a compromis complet producţia de rapiţă şi a afectat întregul sector al cerealelor. Gerul şi cantitatea uriaşă de zăpadă de la începutul acestui an îşi vor pune şi ele amprenta asupra producţiei agricole din 2012.

Primul bilanţ al îngheţului

Deocamdată, nu există un bilanţ final al daunelor cauzate de fenomenele meteo extreme, însă fermierii spun că, şi în contextul unei primăveri favorabile, pagubele produse până în acest punct nu se mai pot remedia. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a prezentat, săptămâna trecută, primele statistici oficiale conform cărora, până în acest moment, sunt afectate …

Doi nemţi au reînviat agricultura pe câmpurile de lângă Fălticeni

Lăsat de izbelişte pe suprafeţe din ce în ce mai mari, pământul din judeţ are mare preţ pentru alţii. Doi tineri din Germania predau zilnic o adevărată reţetă de succes în agricultură, pe câmpurile de lângă Fălticeni. Absolvenţi de studii superioare în agricultură, au venit în Suceava, unde au aflat că se găseşte din belşug pământ ieftin şi bun.Se întâmpla acum trei ani de zile, astăzi cei doi fiind între primii trei mari arendaşi de teren din judeţul Suceava.

Michael Liebscher şi Bertram Vogt, ambii în vârstă de 29 de ani, sunt din regiunea Hanovra. Provin din familii de fermieri şi ambii au absolvit facultăţi de agricultură. Spun că prima lor intenţie a fost să lucreze teren agricol în Transilvania, înregistrându-şi societatea LV Agro Prodexim, cu sediul în Cluj. În acea zonă a ţării nu au găsit însă teren suficient, astfel că au mers pe o altă pistă. Un conaţional aflat în Piatra Neamţ cu afaceri le-a povestit despre potenţialul agricol din judeţul Suceava, astfel că au ajuns în zon…