Treceți la conținutul principal

Câmpurile experimentale - o mare provocare în 2015!



Gazdă a celei de-a treia ediții a întâlnirii Clubului Fermierilor Agralim, la care au participat sute de producători agricoli, specialiști și ofertanți de inputuri pentru agricultură, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Secuieni Neamț a fost locul unde cine se mai îndoia de severitatea secetei din zona Moldovei s-a putut convinge pe deplin de aceasta, atât în câmp, cât și în cadrul dezbaterilor cu oficialii de la București, cărora li s-au prezentat date exacte legate de dimensiunile dezastrului determinat de lipsa precipitațiilor.


În momentul pregătirii și înființării câmpurilor experimentale, singura provocare, constructivă, pentru specialiștii SCDA Secuieni Neamț părea a fi competiția cu rezultatele cercetărilor științifice ale ofertanților străini de material semincer pentru diferite culturi.



Seceta - principalul competitor al fermierilor

Numai că, de această dată, marele competitor a fost vremea, care a pus la încercare nu numai potențialul seminței și priceperea fermierului, ci și puterea financiară a acestuia pentru a ajuta la maximum pământul și plantele lipsite de apă.

Irigațiile, atât de necesare în întreaga zonă a Moldovei, au fost posibile pe suprafețe foarte reduse, iar în cazul concret din zona Secuieni, Neamț, competiția științifică din câmp s-a desfășurat fără condiții de irigat.

Au fost înființate 17 loturi demonstrative, fiecare lot cultivat cu o singură specie, dar cu mai mulți hibrizi și soiuri, fie din 2-3 specii, cu 1-2 soiuri și hibrizi fiecare, impunându-se măsuri specifice, acțiuni de prevenire și de combatere a buruienilor, bolilor și dăunătorilor. “Organizarea acestor loturi demonstrative a impus o muncă susținută, meticuloasă, a fost nevoie de prezența aproape permanentă între culturi, pentru că anul agricol a fost extrem de provocator. Dacă am fi beneficiat măcar de o ploaie cu importanță agronomică, eu cred că loturile ar fi arătat ca la carte. Însă, în aceste condiții climatice, ne mulțumim să spunem că așteptăm ceva precipitații, ca să nu vorbim despre compromiterea totală a culturilor. Regret să spun, dar din câte cunosc, în istoria de 53 de ani a Stațiunii, nu s-a mai consemnat o situație asemănătoare în privința secetei. Cred că se cuvine ca zona Moldovei să fie considerată zonă calamitată și într-adevăr să se acorde acel ajutor financiar de care doar se vorbește în această perioadă”, preciza directorul SCDA Secuieni, dr ing Elena Trotuș.

Sub aspectul temperaturilor, pe parcursul anului agricol 2014-2015 nu s-au înregistrat fenomene anormale, abaterile lunare fiind destul de reduse comparativ cu mediile multianuale, mai exact fiind cuprinse între -0,5oC în octombrie 2014 și 2,3oC în ianuarie 2015. Însă, sub aspectul precipitațiilor, anul poate fi considerat dezastruos, deficitul de precipitații în lunile aprilie, mai și iunie fiind de 150 mm față de media multianuală. “Practic, timp de 60 de zile, de pe 6 aprilie și până în data de 5 iunie, nu am beneficiat de nici o ploaie mai mare de 5 mm care să aibă importanță agronomică. În aceste condiții, germinarea semințelor a fost mult îngreunată, culturile au răsărit cu foarte multe goluri și neuniformități. Creșterea plantelor în primele faze de vegetație s-a realizat destul de lent”, adăuga Elena Trotuș.



Peste 40% pierderi de plante din cauza dăunătorilor de sol

Pierderile din cauza secetei au fost suplimentate cu pierderile caiâuzate de atacul dăunătorilor. Se știe faptul că în primăverile secetoase și călduroase dăunătorii de sol și de plantă produc pagube foarte mari. De parcă n-ar fi fost suficiente toate neajunsurile determinate de secetă, în acest an plantele s-au confruntat și cu o agresivitate deosebită a dăunătorilor de sol. “Culturile de porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr au fost puternic afectate de gărgărița frunzelor, de gândacul pământiu, dar și de purecii de plante. La toate acestea s-a mai adăugat și atacul produs de adulții speciei Melolontha Melolontha (popular, cărăbușul de mai - pentru că apare pe la începutul lunii mai și se hrănește cu frunzele arborilor iar larva, cu rădăcinile unor plante). Au fost afectate chiar și culturile care au primit tratamentul la sămânță cu insecticid. La culturile care au fost înființate fără tratamentul cu insecticid al seminței, pagubele au depășit 40% din plantele răsărite. Pentru protejarea culturilor și pentru reducerea populației de dăunători sub pragul economic de dăunare, am efectuat 3-4 tratamente pe vegetație, ceea ce înseamnă costuri suplimentare, care din păcate nu știu dacă vor putea fi recuperate în condițiile acestei secete care reduce producțiile. Partea ceva mai bună vine din faptul că atacul de agenți patogeni a fost mai redus, iar după primul tratament cu fungicide, și noi la fel ca toți ceilalți fermieri am renunțat la tratamentele 2 și 3, pentru că ar fi fost alte cheltuieli care nu se justificau“, sublinia interlocutoarea noastră.



Greșeli din acest an agricol și învățăminte pentru viitor

În urma experienței de la Secuieni - Neamț, au avut de aflat și de reținut lucruri noi și importante atât participanții la ediția de primăvară - vară a clubului fermierilor Agralim, cât și cei care au organizat loturile demonstrative. Dacă cei dintâi au aflat și de intențiile, ferm enunțate, ale Ministerului Agriculturii de a sprijini financiar fermierii afectați de secetă, dacă toți cei prezenți au luat act de evoluția plantelor și de tehnologiile aplicate culturilor în acest an, organizatorii au recunoscut și nu vor uita faptul că această experiență a separat “ca apa de ulei” ceea ce trebuie să se facă și ceea ce nu trebuie să se facă într-un an agricol. Iată câteva dintre principalele lecții predate și primite în anul agricol 2014-2015: orientarea structurii de culturi (evoluția vremii fiind aproape imprevizibilă în ultimii ani, nu se recomandă stabilirea unei structuri de culturi orientate strict către un an secetos sau nesecetos), alegerea structurii de specii, soiuri și hibrizi recomandați pentru un anumit areal în condițiile în care posibilitatea de a iriga rămâne încă un obiectiv greu de susținut financiar, aplicarea de tehnologii care să asigure protecția plantelor și care să mențină apa în sol. “Noi am încercat și anul acesta să aplicăm un parteneriat pe care îl avem cu firma Bayer și vedeți că beneficiind de caracteristicile creațiilor românești, corelate cu măsurile Bayer de protecție a plantelor, rezultatele noastre sunt la nivelul celor de afară și chiar pe unele le depășesc, aspect de care fermierii s-au convins cu mulți ani în urmă. Dar, dacă seceta nu ne-ar fi luat cumva prin surprindere, pentru că în primăvară toți anunțau o primăvară ploioasă și secetoasă, ceea ce ne-a făcut și pe noi să grăbim înființarea culturilor spre a nu depăși epoca optimă de semănat, eu zic că rezultatele pe care acum le observăm în câmp ar fi putut fi mult mai bune. Poate greșeala noastră a fost că am ținut cont de acele informații și nu ne-am orientat structura culturilor pentru un an secetos”, a recunoscut directorul SCDA Secuieni.

În acest an, în câmpurile stațiunii s-au semănat mari suprafețe de soia, cultură care are cel mai mult de suferit, fiind cea mai neuniformă, cu densități foarte reduse comparativ cu o cultură normală. “Totuși, cred că pe viitor, cum nu vom avea cu toții posibilitatea să ne amenajăm sisteme de irigții, trebuie să folosim speciile, soiurile și hibrizii recomandați a se cultiva în zona noastră, să aplicăm sistemele de protecție a culturilor și tehnologiile care conservă apa în sol, în așa fel încât să trecem mai ușor prin aceste fenomene nedorite“, concluziona Elena Trotuș.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Şeful MADR: Preşedintele ADS a fost demis, dar demiterea nu are legătură cu percheziţiile DNA

Preşedintele Agenţiei pentru Domeniile Statului, Dan Lucian Ştefan Mogoş, a fost demis vineri, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Şeful MADR a precizat că demiterea nu a avut legătură cu percheziţiile de vineri de la ADS, ci s-a urmărit îmbunătăţirea managementului Agenţiei, decizia fiindu-i comunicată lui Mogoş încă din luna septembrie.“Astăzi a fost demis preşedintele ADS. Era o măsură pe care i-am adus-o la cunoştinţă încă din luna septembrie. Simţeam nevoia de îmbunătăţire a managementului Agenţiei. Din păcate, din 23 septembrie, este în concediu medical. Astăzi, am înţeles că îi expiră concediul medical, ca atare, de ieri (joi n.r), au pornit documentele pentru demiterea şi înlocuirea acestuia, lucru care s-a întâmplat astăzi (n.r. vineri)”, a explicat Constantin.
“Decizia i-am comunicat-o din luna septembrie, fără să am dovezi sau suspiciuni, ci pentru faptul că simţeam nevoia unei îmbunătăţiri a managementului Agenţiei”, a adăugat el The original article may stil…

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.