Treceți la conținutul principal

Seceta sărăcește structura de culturi

Nici n-am intrat bine în anotimpul cald, că seceta a început să pună la încercare nervii fermierilor. Prognozele agrometeorologice au anunțat o vară fierbinte pe întreg teritoriul agricol al țării, iar Moldova este sub semnul secetei pedologice extreme încă din luna mai.  



Lipsiți de posibilitatea de a iriga, fermierii se gândesc serios să schimbe structura de culturi și să renunțe la unele specii agricole.
Adrian Romgetdacus Bârdiganu, fermier din județul Brăila, era tare cătrănit. „Lipsa de apă din sol e o problemă mare la grâu; acum când este mare nevoie de apă pentru a alimenta bobul, cred o să avem probleme cu greutatea hectolitrică; avem ceva substanțe ajutătoare, dar fără apă nu știu ce o să se întâmple. Orzul a plecat deja spre faza finală, probabil că în două-trei săptămâni o să intrăm la recoltat”, ne declara producătorul agricol la finalul lunii mai.
Fermierul a cultivat orz pe 65 de hectare. După cum ne spune, starea plantelor e și bună, și proastă, după cum au iernat culturile. „În luna aprilie a venit o brumă foarte târzie și unde ne-a prins pe grinduri mai înalte, ne-a mai «ars» din cultură, au apărut pete pe aparatul foliar, iar pe terenurile nisipoase au fost temperaturi de -2oC care ne-au stresat plantele.
Adrian Romgetdacus Bârdiganu voia să renunțe și la o suprafață de peste șapte hectare de floarea-soarelui, din cauză că plantele nu răsăriseră. „Aștept o brumă de ploaie ca să întorc cultura, voi semăna tot floarea-soarelui high-oleică. Porumb nu am pus anul acesta și mă felicit, am văzut la vecinii mei plantele în 10 frunze care încep să se usuce din pricina lipsei de apă. De la anul voi renunța să mai cultiv orz, nu mă ajută nici vremea, dar nici terenurile; sunt sărăcăcioase și se lucrează destul de greu. Și ar mai fi ceva de spus: la o producție medie de circa 4 tone la hectar, cât realizez aici, nu acopăr cheltuielile”, a susținut cultivatorul agricol.

Proiectele care i-au distrus viața
Brăileanul face alergie când vine vorba despre proiectele europene. A pățit-o de două ori. După ce s-a fript, acum suflă și-n iaurt, cum vine vorba, adică nici nu mai vrea să audă de proiecte europene. „În urmă cu câțiva ani, am avut două proiecte; unul pe Măsura 112 - Instalarea tinerilor fermieri și celălalt pe Măsura 312 - Prestări servicii în agricultură și tot atâtea procese cu fostul APDRP - actualul AFIR. Pe primul l-am câștigat în instanță, dar m-a ținut blocat un an de zile. Cu cel de-al doilea este mare deranj. Am avut nu mai puțin de patru controale până în 2014 - de la Antifraudă, de la Audit - și totul a fost OK, dar acum, în acest an, a mai venit și al cincilea de la AFIR și a constatat că nu este bine ce a fost înainte. Funcționarii m-au găsit vinovat și m-au somat să dau banii înapoi, iar suma nu este deloc de neglijat, e vorba de 200 mii de euro. Dumnezeu să-i mai înțeleagă!”, a răbufnit fermierul, aflat pe post de... Stan Pățitul.
Acum Adrian Romgetdacus Bârdiganu nu mai știe ce să facă. Trebuie să se adreseze instanțelor de judecată. Alți bani, alt an blocat, alți nervi consumați, alt stres...

Nicu Calmuc: „Statul ne jupoaie precum pielea de pe oaie!”
Inginerul Nicu Clamuc, agricultor din județul Galați, este nemulțumit de felul în care inspectorii de la Finanțe interpretează legile fiscale. „Am avut de recuperat 2,3 miliarde lei vechi, reprezentând returnare de TVA. În control, cei doi oficiali ai Direcției de Finanțe mi-au dat jos vreo 300 de milioane de lei vechi pe motiv că nu sunt culturile profitabile?! «Nu putem să-ți dăm banii pentru culturile care înregistrează pierdere!», au spus inspectorii de la Finanțe. Eu, per ansamblu, în fermă, mă închid destul de bine, am în structura de producție 12 culturi, dar la mazăre și coriandru am ieșit prost. La noi este o zonă improprie pentru a face performanță în agricultură, terenul este frământat, solul este de categorii inferioare și nu avem posibilități de irigare. Eu consider că nu este normal să nu mi se returneze TVA; ca să obțin producție, eu fac cheltuieli, trebuie să le recuperez, agricultura este o afacere ce incumbă o mare doză de risc”, susține fermierul gălățean, revoltat că de circa două luni așteaptă să primească aproape un miliard de lei vechi subvenții pentru cultura verde și ajutorul pentru motorină. „Statul ne jupoaie precum pielea de pe oaie!”, concluzionează Nicu Calmuc.

„Trăim în România reală și birocrația ne omoară tot timpul!”
Vasile Dicu, ciupercar din județul Galați, își arată nemulțumirea legată de faptul că este impozitat de către Fisc ca și cum ar cultiva o suprafață de pământ. Iată cum ne explică drumul mișcării hârtiilor prin hățișul unei birocrații excesive și interpretarea obtuză a organelor fiscale. „Eu nu dețin teren agricol, cresc ciuperci în spații protejate. Conform legistației în vigoare trebuie să mă înscriu în Registrul fermelor. Deci, fac o hârtie ca să fiu trecut în Registrul fermelor. Dar, ca să mă înscriu în Registrul Fermelor, trebuie să fiu înscris la APIA. Atunci fac o cerere la APIA prin care solicit subvenție pentru cultivarea ciupercilor, o înregistrez, dar mi se spune că se acordă sprijin pentru ciuperci! Cu hârtia care mi se eliberează mă duc la Registrul fermelor, arăt că sunt înregistrat la APIA, dar nu primesc subvenție. Mai apoi, în baza acelei declarației de la APIA, vine ANAF și mă impozitează ca și cum aș cultiva pământ! Dar eu nu am teren agricol! Eu nu cultiv pe sol, pe pământ! Asta este România reală! Parafrazând o «teleexpresie» care a făcut epocă, pot spune că  noi, fermierii, trăim în România reală și birocrația ne omoară tot timpul!”, conchide gălățeanul.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Sorin Radu, noul nume vehiculat pentru a prelua portofoliul de secretar de stat în locul lui George Turtoi. Marius Faur în continuare în cărți pentru șefia APIA

Surse apropiate premierului României, Dacian Cioloș, au precizat sub semnul anonimatului că Sorin Radu, fostul director general adjunct al Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 6 Nord-Vest Satu Mare, ar fi următorul pe lista ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, pentru a fi secretar de stat responsabil cu fondurile europene, practic succesorul lui George Turtoi care a demisionat cu ceva zile în urmă.
„Deocamdată se vrea aducerea lui Sorin Radu, care a fost la Centrul Regional Nord, Satu Mare. Este foarte bun pe fonduri europene; s-a agreat cu premierul. Cei de la Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 6 Nord-Vest Satu Mare au cea mai bună absorbție, cei de la conducerea Ministerului Agriculturii îl știu de ani de zile. Este un tip super OK, nu este intrat în nimic, nu are probleme de niciun fel”, au spus sursele guvernamentale.

Informația confirmă spusele lui Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, care a declarat pentru un post de televiziune că …

Iarna grea, omătul mare - semne rele pentru anul agricol

Temperaturile extrem de scăzute de la începutul acestui an spulberă şansele unui an agricol bun. Unele culturi sunt compromise în totalitate, iar altele, în proporţii de 30-50%.

Încă de la sfârşitul anului trecut, fermierii şi chiar ministrul de atunci al Agriculturii, Valeriu Tabără, avertizau că anul agricol 2012 nu va fi deloc unul uşor. Seceta din a doua jumătate a lui 2011 a compromis complet producţia de rapiţă şi a afectat întregul sector al cerealelor. Gerul şi cantitatea uriaşă de zăpadă de la începutul acestui an îşi vor pune şi ele amprenta asupra producţiei agricole din 2012.

Primul bilanţ al îngheţului

Deocamdată, nu există un bilanţ final al daunelor cauzate de fenomenele meteo extreme, însă fermierii spun că, şi în contextul unei primăveri favorabile, pagubele produse până în acest punct nu se mai pot remedia. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a prezentat, săptămâna trecută, primele statistici oficiale conform cărora, până în acest moment, sunt afectate …

Intalnire de lucru cu crescatorii de ovine si caprine privind subventiile din 2011

Valeriu Tabara, ministrul agriculturii, s-a intalnit, miercuri 30 martie 2011, cu reprezentantii Federatiei Crescatorilor de Ovine si Caprine din Romania Romovis 2000, la sediul Ministerului Agriculturii.

Principalele teme abordate cu aceasta ocazie au fost elaborarea Normelor Metodologice privind schemele de sprijin prin Platile Nationale Directe Complementare (CNDP) pentru sectorul ovine/caprine pentru anul 2011 si masurile 112 – Instalarea tinerilor fermieri si 141 – Sprijin pentru fermele de semi-subzistenta, cuprinse de Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR).

Astfel, au fost discutate termenele de depunere a cererilor pentru CNDP ovine/caprine si perioadele de efectuare a controlului in teren. Reprezentantii ministerului au precizat ca una dintre problemele care necesita clarificare este cea a numarului de animale existent, iar efectivul eligibil pentru care se solicita sprijin trebuie verificat prin controlul in teren.

In ceea ce priveste masurile din PNDR, s-au purtat …