Treceți la conținutul principal

Cireşele, prea ieftine pentru a fi culese. Tone de fructe se strică în livezi

Cireşele româneşti se strică în pomi. Ruşii, principalii clienţi în ultimii ani, nu mai cumpără din Uniunea Europeană, iar românii nu consumă cât produc. Nici proprietarii de livezi nu au depozite, aşa că cireşele sunt vândute la preţuri prea mici pentru a acoperi investiţia.



În comuna Comarna, din judeţul Iaşi, sunt peste 600 de hectare de livezi de cireşi. Pentru că vremea a ţinut cu ei, agricultorii au strâns aproape 500 de tone de fructe. Însă nu mai au cui să le vândă, din cauza embargoului impus de Rusia statelor europene.

Nici Ucraina sau Italia nu mai caută fructe româneşti, pentru că şi acolo producţia internă depăşeşte consumul. Iar pe piaţa românescă preţurile au scăzut foarte mult faţă de anul trecut.

Mihai Zmău, producător, spune că cireşele nevândute au fost puse în ţuică.

„S-a ajuns la un preţ foarte mic, 1,5 lei, s-a dat şi cu un leu”, spune Constantin Grădinaru, viceprimarul comunei Comarna.

Aşa că producătorii nici nu mai culeg cireşele.

„Am oprit culesul şi aştept să se elibereze piaţa, poate reuşesc să obţin un preţ mai bun”, mai spune viceprimarul comunei.

Există o soluţie, dar nimeni nu se grăbeşte să o pună în practică: „Să îşi creeze depozite, să se asocieze, ca noi să consumăm produse româneşti”, spune Elena Tatomir, director de politici agricole în Ministerul Agriculturii.

O alternativă este transformarea fructelor în suc, gem sau compot.

„Au produs marfa respectivă, au niste costuri, trebuie să recuperezi măcar o parte din investiţie”, spune Simona Roşu, reprezentantul unui grup de producători de fructe din Sibiu.

România este al treilea producător de cireşe din Europa.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

ANIF a pus în funcțiune sistemul de irigații SADOVA Corabia în data de 26 iunie 2017

Sistemul de irigații Sadova Corabia a fost executat în perioada 1969-1973 și acoperă bazinul hidrografic Dunărea pe raza județelor Olt și Dolj, în suprafață netă totală de 71.775 ha, din care 52.725 ha în județul DOLJ, restul de 19.050 în Olt. ANIF, prin sucursala Dunăre Jiu, a repus în funcțiune această amenajare, prin intermediul căreia s-a irigat intens până în anul 2009, când, exista subvenția pentru irigații, după 2009 suprafața irigată scăzând până la câteva sute de hectare.

Până în anul 2017, când apa a devenit gratuită, se iriga prin puțuri executate de către fermieri, ceea ce genera costuri foarte mari.

Canalele de irigații din județul Dolj, însumează 273 de km din care au fost umplute cu apă canale în lungime de 50km, până la această dată fiind încheiate contracte pentru o suprafață de 3154 ha.

Reamintim că, pentru anul 2017, Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) are pregătite pentru irigat amenajări în suprafață de 820.000 ha.

Până la această dată, ANIF are …