Treceți la conținutul principal

Idei de afaceri 2015. Cinci proiecte de ferme pentru creşterea animalelor

Cele mai căutate proiecte de idei de afaceri 2015 sunt cele în domeniul agriculturii realizate cu fonduri europene.



Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), care se va derula până în 2020, în ţara noastră ar urma să se investească peste 9,3 miliarde de euro, din care 8 miliarde sunt fonduri europene, iar restul din bugetul naţional. Primele măsuri de investiţii PNDR pentru 2015 au fost lansate din luna martie.

Prin măsurile lansate vor fi alocate fonduri europene în agricultură pentru tineri şi fonduri europene pentru modernizarea exploataţiilor agricole care vă pot ajuta să vă puneţi în practică planul de idei de afaceri 2015. Mai exact, fermierii vor avea la dispoziţie fonduri europene nerambursabile de 205,7 milioane de euro pentru modernizarea exploataţiilor agricole prin submăsura 4.1 şi de 111,2 milioane de euro pentru instalarea tinerilor fermieri prin submăsura 6.1.

De asemenea, încă de anul trecut, reprezentanţii Ministerului Agriculturii au postat pe site-ul instituţiei o serie de proiecte-tip care să nu mai aibă nevoie să fie însoţite de întreaga serie de avize şi autorizaţii, ci doar de avizul de vânzare a producţiei.

Iată câteva idei de afaceri 2015 în agricultură care se pot realiza cu fonduri europene, prin programul PNDR.

Idei de afaceri 2015. Primii paşi pentru o fermă de iepuri

O tânără din Dâmboviţa şi-a dezvoltat o fermă de iepuri cu fonduri europene, prin măsura „Instalarea tinerilor fermieri” - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Aceasta a obţinut 16.000 de euro, fonduri europene cu ajutorul cărora, anul trecut, a depăşit numărul de 400 de capete în crescătoria sa de iepuri.
Tânăra spune că la ferma sa creşte rasele californian, neozeelandez, fluture german, marele alb sau berbec german, dar şi câţiva iepuri pitici. Dacă o fermă de iepuri este pe lista de idei de afaceri 2015, trebuie să ştiţi că preţul unui iepure variază de la 25 de lei, în cazul unui mascul de aproape două luni, 40 de lei o femelă de aceeaşi vârstă şi poate ajunge până la 200 de lei în funcţie de vârstă şi rasă.

Idei de afaceri 2015. Prima investiţie într-o fermă de oi

Marele avantaj la o fermă de oi este că oaia poate fi valorificată integral. În primul, puteţi vinde lâna, apoi pielea, carnea, mieii, laptele, brânza şi nu în ultimul rând caşul de oaie.

Ciobanii cu experienţă spun că pentru o fermă mai mică ar trebuie să vă gândiţi să cumpăraţi în jur de 250 - 300 de oi. Pentru o fermă de început de aproximativ 300 de oi investiţia se ridică în jurul a 20.000 de euro.

Înainte de a trece pe lista de idei de afaceri 2015 în agricultură cu fonduri europene ferma de oi trebuie să faceţi un calcul. În primul rând, oaia ar da în jur de 50 de litri de lapte, preţul fiind de aproximativ 2 lei pe litru. Lâna oilor se vinde cu aproximativ 2,5 lei pe kilogram. De asemenea, foarte important, întreţinerea unei singure oi vă costă aproximativ 150 de lei pe an.

Trebuie să mai puneţi în calcul costurile salariale a cel puţin doi ciobani. Şi nu în ultimul rând, foarte importantă este baza furajeră. Aveţi nevoie de aproximativ 25 de hectare cultivate cu orz, fasole, soia şi porumb. Se mai adaugă şi suprafaţa de păşune, care ar trebuie să se întindă pe o suprafaţă de circa 70 de hectare.

Idei de afaceri 2015. Ferma de pui de carne crescuţi free range

Cei care vor să înceapă o afacere în agricultură cu fonduri europene 2015 se pot gândi şi la o fermă free range cu pui de carne. Crescătorii de găini spun că o afacere cu pui de carne crescuţi în sistem free range ar necesite pentru început o afacere de aproximativ 7.000 de euro. Se poate începe cu un număr de aproximativ 600 de pui, pe care îi puteţi creşte în sistem free range.

Dacă o astfel de fermă este pe lista dumneavoastră de idei de afaceri 2015 trebuie să ştiţi că marele avantaj este faptul că astfel de ferme de tip free range, pentru care puteţi solicita şi fonduri europene 2015, sunt destul de puţine în România.
Potrivit crescătorilor, pentru o fermă de 600 de pui de carne, crescuţi în sistem free range, ar fi nevoie de un buget pentru hrană de aproximativ 120 de lei.

Atât ferma bio, cât şi cea free range presupune ca găinile şi puii să aibă acces la aer liber, iar odihna să se facă pe stinghii. Diferenţa ar fi în faptul că cele bio trebuie să primească numai hrană produsă 100% bio, pe teren expertizat şi certificat în acest sens.

O fermă free range de creşterea puilor de carne presupune ca păsările să aibă acces permanent la aer liber. Terenul trebuie să fie acoperit cu verdeaţă. Fiecare găină ar trebui să aibă cel puţin patru pătraţi disponibili.

Idei de afaceri 2015. Ferma de capre

Cei care vor să facă o afacere în agricultură se pot gândi la un poiect de fonduri europene pentru o fermă de capre. Crescătorii de animale spun că la început, pentru a face o fermă de capre, ai avea nevoie de aproximativ 15.000 de lei. E o afacere bună, mai ales că profitul ar veni destul de repede.

O capră costă în acest moment în jur de 300 de lei. Dacă vrei să obţii fonduri europene pentru o fermă de capre mică ar trebui să te gândeşti la aproximativ 30 de capete. Astfel, pentru început, doar în capre, ar trebui să investeşti în jur de 9.000 de lei.

De asemenea, atunci când faci proiectul de fonduri europene pentru o fermă de capre trebuie să te gândeşti şi la păşune. Pentru o suprafaţă de aproximativ 2 hectare ar trebui o investiţie în jurul a 6.000 de lei.

Crescătorii de animale spun că cele 30 de capre vor da în jur de 8.500 de litri de lapte, din care care s-ar obţine în jur de 1.400 de kilograme de brânză şi pe care aţi putea să o vindeţi cu aproximativ 15 lei kilogramul. Chiar din primul an ajungeţi la aproximativ 21.000 de lei, ceea ce ar însemna că acoperiţi investiţia şi aveţi şi profit pe care îl puteţi reinvesti să creşteţi ferma.

Însă trebuie precizat şi faptul că în primul an, pentru a obţine un profit maxim, ar fi foarte bine să vă ocupaţi personal de fermă. Altfel, doar un cioban v-ar costa în jur de 15.000 de lei în primul an şi aţi fi în pierdere.

Idei de afaceri 2015. Ferma de vaci

Majoritatea crescătorilor de vaci spun în ultimii ani o fermă de vaci nu mai e chiar atât de profitabilă. Însă marea problemă pentru o fermă de vaci este de fapt piaţa de desfacere. Mai bine analizaţi toate posibilităţile pentru a vinde laptele şi brânzaturile şi apoi începeţi o fermă de vaci. De asemenea, se pot obţine şi fonduri europene pentru fermele de vaci.

Fermierii au şi câteva sfaturi pentru începători, cei care doresc să înceapă o fermă de vaci. Să presupunem că deja aveţi deja păşune şi un teren pentru producţia furajelor. Puteţi începe ferma cu aproximativ 15 vaci. O vacă de lapte de rasă costă, în medie, în jur de 2.500 de euro.

Pe lângă aceste investiţii, aţi mai avea nevoie de un buget pentru construirea unui grajd, care ar costa în jur de 10.000 de euro. Apoi mai aveţi nevoie de o sală de muls, un tanc pentru colectarea laptelului şi două mulgătoare, care ar mai costa în jur de 7.000 de euro. Unul dintre dezavantaje principale este că investiţia se recuperează destul de greu, în aproximativ 3-4 ani.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…

După inundații, secetă! 136.000 ha raportate la MADR

136.000 ha au fost raportate la MADR ca fiind afectate de secetă până la începutul lunii august 2016, dar suprafețele sunt mai mari și vor crește în continuare, a anunțat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, pe 4 august.

„În acest moment, ce ne-a sosit la minister ca suprafețe, sunt 136.000 de hectare afectate în proporție 30-70% de secetă. Rămâne însă să vină toate solicitările. Chiar îmi spunea cineva că în nordul țării e secetă foarte serioasă și încă nu au ajuns de acolo solicitările, deci ne așteptăm de acolo la suprafețe mult mai importante”, a spus Irimescu, după o întâlnire cu reprezentanții Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Irimescu a precizat că, la inițiativa premierului Cioloș, s-a stabilit o schemă de minimis prin care se vor acorda 32 milioane lei pentru subvenționarea irigațiilor.


Vasile Dîncu: Seceta NU va afecta sever prețurile alimentelor!

Pe 28 iulie 2016, după videoconferința cu prefecții pe tema secetei, vicepremierul Vasile Dîncu a…