Treceți la conținutul principal

Zahărul românesc, marfă rară. Ce se va întâmpla cu producătorii de zahăr în 2017

România riscă să rămână fără zahar din producţia internă în următorii doi ani, pentru că Ministerul Agriculturii nu face nimic să îi ajute pe producători de sfeclă. În acest moment, suntem singura ţară a Uniunii Europene care nu are alocate cotele de sfeclă printr-un act normativ intern.

România a negociat cu Uniunea Europeană o cotă de producţie naţională de aproape 110.000 de tone de sfeclă de zahăr. În anul 2008, această cotă naţională s-a redus cu 4.500 de tone după ce una dintre fabrici a renunţat la producţie. Minusul nu a fost luat în seamă de Ministerul Agriculturii, astfel că s-a ajuns la o situaţie paradoxală.

În ciuda potenţialului agricol existent în ţară şi chiar a producţiilor existente fizic în România, beneficiarii cotei naţionale au fost fermierii din Polonia şi Germania, care şi-au valorificat la maxim producţia de sfeclă. Fabricile din România au procesat în Polonia în anul 2008, de exemplu, peste 18.000 de tone de sfeclă de zahăr ca să poată asigura necesarul intern. În anii următorii situaţia a devenit mai dramatică, astfel că în 2010 s-a ajuns ca peste 3.000 de tone din cota naţională să nu fie realizate. Iar în 2011, Germania a intrat şi ea în vizorul producătorilor autohtoni, care au luat de acolo 4.500 de tone de sfeclă de zahăr. Pierderile totale ale producătorilor români au fost în această perioadă de 3.000.000 de euro, asta reprezentând doar diferenţa între preţul sfeclei din cotă şi cel din afara cotei.

În 2017, când ţările membre ale Uniunii Europene vor putea produce şi vinde fără limitări, industria zahărului şi fermierii implicaţi în sector vor intra in faliment. Reprezentanţii acestora cer ministerului Agriculturii să coreleze cât mai repede producţia de zahăr cu potenţialul agricol al fiecărei zone, mai ales că până la momentul în care producătorii interni şi cei europeni, puternic susţinuţi de guvernele lor, mai sunt doar două cicluri de producţie.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…