Treceți la conținutul principal

Termenul pentru evaluarea proiectelor depuse pe PNDR va fi de 37 de zile lucrătoare

Primele măsuri din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, au fost lansate pe 25 martie. Se vine şi cu o serie de elemente şi soluţii noi. Acestea vor uşura accesul la finanţare al fermierilor. Informaţia a fost lansată în spaţiul public de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Se estimează că termenul pentru evaluarea proiectelor va fi de 37 de zile lucrătoare, calculate de la sfârşitul lunii în care au fost depuse proiectele respective.



În noul exerciţiu financiar finanţarea poate ajunge până la 50.000 de euro 100% nerambursabili, potrivit noului program de dezvoltare rurală, dacă vorbim de ferme care au între 56 şi 94 de hectare (cum sunt cele din zona de producţie vegetală). Dacă vorbim de ferme mai mici (între 22 şi 56 de hectare), finanţarea nu poate să depăşească 40.000 de euro, a precizat ministrul Agriculturii.

După cum titrează publicaţia Recolta.eu – O altă noutate: prin noul PNDR, fermierul va primi un avans de 75% din valoarea finanţării respective, urmând ca diferenţa de 25% să îi fie acordată în momentul în care se consideră că s-au îndeplinit obiectivele prevăzute în planul de afaceri.

Pe de altă parte, fiecare potenţial beneficiar îşi va face singur evaluarea propriului proiect, pentru a stabili câte puncte are, în funcţie de criteriile de selecţie publicate în Ghidul Solicitantului. Pragul de calitate aplicat în prima sesiune pentru sub-măsura 4.1 şi sub-măsura 6.1 este de 85 de puncte, iar pragul minim este de 30 de puncte. În funcţie de această autoevaluare, fermierul va depune proiectul în luna în care se va încadra din punctul de vedere al punctajului estimat.

Se estimează că termenul pentru evaluarea proiectelor va fi de 37 de zile lucrătoare, calculate de la sfârşitul lunii în care au fost depuse proiectele respective. Termenul se poate majora cu 10 zile lucrătoare dacă este vorba de un proiect ce trebuie evaluat pe două sau mai multe sub-măsuri.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…