Treceți la conținutul principal

Inventarierea terenurilor, o poveste cu final amânat

Legea 165/2013 a fost considerată la vremea adoptării ei un fel de ultim efort pe care statul român, ce-i drept, la presiunea CEDO, îl mai are de făcut pentru a încheia procesul retrocedării către foștii proprietari a imobilelor confiscate abuziv de regimul comunist. Deși au fost aplicate, timp de 25 de ani, legi, ordonanțe de urgență și hotărâri de guvern, au mai rămas mii de cetățeni nemulțumiți de modul în care au fost făcute restituirile.



Pentru a le da satisfacție, fie prin restituirea în natură a terenurilor confiscate, fie prin acordarea de despăgubiri financiare, guvernul a pus la treabă prefecturile și primăriile, obligate să inventarieze toate imobilele și să prezinte la final situația concretă a suprafețelor disponibile pentru a le confrunta cu solicitările depuse de foștii proprietari sau de urmașii acestora. A fost fixat și un termen limită: septembrie 2013. Dar perioada a fost prelungită cu încă 180 de zile printr-o ordonanță de urgență emisă în decembrie 2013. Însă nici noul termen nu a fost respectat.
Inventarierea terenurilor ar fi trebuit să fie finalizată anul trecut. Potrivit Agenției Naționale pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară, numai șapte județe au încheiat până în prezent operațiunile de identificare a terenurilor: Bistrița-Năsăud, Brăila, Caraș-Severin, Galați, Mehedinți, Satu Mare și Vrancea. Alte zece județe au înregistrat peste 90% din suprafață. Opt județe nu au reușit încă să inventarieze nici măcar 50% din suprafață. Codașele sunt județele Argeș (15%) și Iași (4%). Precizăm că informațiile au fost comunicate de ANCPI pe data de 3 februarie. Prin urmare, la data apariției acestui articol, datele privind inventarierea terenurilor la nivelul județelor vor fi schimbate, procesul fiind în curs de desfășurare.

La Buzău, inventarierea merge greu
Pe la sfârșitul lunii ianuarie, ne-am deplasat în județul Buzău, unde numai jumătate dintre localități încheiaseră inventarierea terenurilor, iar județul ocupa locul 37 la nivel național, cu numai 41% din suprafață inventariată. Doamna prefect, Maria Buleandră, fostă juristă a instituției pe care o conduce de un an de zile, a identificat trei cauze majore ale întârzierii procesului de inventariere a terenurilor: 1. primăriile nu au comunicat la timp toate datele necesare firmelor private care au contractat lucrările de inventariere, 2. unele dintre aceste firme au solicitat în avans plata lucrărilor și 3. unele primării nu au personal de specialitate în domeniul fondului funciar. Prefectul de Buzău a avut o serie de întâlniri cu primarii, cerându-le să urgenteze și să finalizeze inventarierea, dar apelul său nu a avut efectul scontat. „Dacă nu inventariază în scurt timp toate terenurile, îi amendez. Am instrumente legale să fac asta!”, ne spune Maria Buleandră.

Dosare grele
Buzăul este un județ marcat de o serie de scandaluri în domeniul fondului funciar. Poftelor imobiliare le-a căzut victimă, printre altele, și Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare în Legumicultură. Dintr-o suprafață inițială de câteva sute de hectare, stațiunea a rămas numai cu vreo câteva zeci de hectare. Primarul municipiului, Constantin Boșcodeală, este cercetat penal în această cauză, pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, fiind suspectat că a înstrăinat o suprafață de 33 ha din terenul stațiunii, pentru a o ceda ulterior construirii de locuințe și de magazine.
Ca o ironie a sorții, nu numai aleșii certați cu legea au păgubit stațiunea de la Buzău. Însăși legea (165/2013) a ajuns să reprezinte o amenințare serioasă pentru stațiune, fiindcă îi impune, după cum obligă toate stațiunile de cercetare din țară, să predea ADS-ului terenurile, care, mai departe, să fie disponibile pentru retrocedare.
O altă fărădelege în domeniul fondului funciar a fost operată la Gura Teghii, în zona montană. Aproximativ 5000 de hectare de pădure au fost trecute din proprietatea statului în posesia unui om de afaceri care cumpărase drepturile litigioase și câștigase ușor în instanță pădurea revendicată. Apoi, în scurt timp, omul de afaceri a vândut pădurea unui concern german, controlat, potrivit unei investigații realizate de Die Welt și de Rise Project, de un fost parlamentar german. Compania germană începuse deja exploatarea arborilor, dar activitatea forestieră a fost stopată, ca urmare a acțiunii oamenilor legii. În prezent, pădurea se află din nou în administrarea Direcției Silvice Buzău. În acest dosar a fost implicat și fostul prefect al județului, Paul Beganu, reținut de procurori alături de omul de afaceri, de un judecător de la Judecătoria Pătârlagele, un avocat și șeful ITRSV Vrancea. O juristă a Prefecturii, audiată la rândul ei în acest dosar, în calitate de șefă a Comisiei de Expertiză a Retrocedărilor, s-a sinucis în timpul cercetărilor, în noiembrie 2014, fiind acuzată de instigare la abuz în serviciu.
Pădurile din Munții Buzăului au fost râvnite și de un medic veterinar care susține că este urmaș al boierului Preda Buzescu și care a fluturat prin fața instanțelor un act de proprietate emis la 1723 de domnitorul fanariot Constantin Mavrocordat, dar și documente de la începutul secolului al XX-lea. Suprafața revendicată a fost, țineți-vă bine, de 63.000 de hectare! Urmașul lui Preda Buzescu obținuse la Judecătoria Pătârlagele dreptul de proprietate asupra pădurii, dar l-a pierdut la recursul înaintat de Romsilva și judecat la un tribunal din alt județ.

La Săhăteni, treaba e gata!
De la Prefectura Buzăului, ne-am dus la primăria comunei Săhăteni, ai cărei funcționari au fost harnici și au raportat ca încheiat procesul de inventariere a terenurilor. Aici, potrivit primarului, lucrurile par să fie clare. „Nu avem nici un hectar disponibil, dar nu mai avem nici o cerere nerezolvată”, susține Valeriu Vișoiu, edilul șef al Săhătenilor, comună situată la contactul șesului cu dealurile viticole din marea podgorie Dealu Mare. „Am avut o cerere de retrocedare a 20 de hectare de viță de vie, dar comisia de fond funciar nu i-a mai găsit vie și i-a dat în schimb 20 de hectare de pășune în Stâlpu, o comună vecină. Nu am avut altă soluție, cetățeanul s-a mulțumit până la urmă cu ceea ce a primit”, a adăugat primarul.
Treizeci de foști proprietari sau urmași ai acestora au solicitat despăgubiri financiare, dar mai au de așteptat, deoarece banii ar putea să le intre în cont abia din 2016. „Am auzit, îmi deconspiră primarul, că ar fi vorba de o sută de milioane de lei vechi pentru un hectar de viță de vie. Suprafețele pentru care solicită bani nu sunt mari, până în 5 hectare”.
Sediul Primăriei Săhăteni se află într-o clădire care a aparținut familiei Hariton, proprietară înainte de comunism a unor suprafețe întinse de teren, case și acareturi în Săhăteni. Nepoții boierului Hariton vin în comună o dată pe an, de Sfântul Gheorghe. Din toată moșia bunicului lor, s-au mai ales cu vreo câteva hectare și cu un conac vechi, ruinat. Totul e pustiu și degradat, curtea e invadată de tufe de măceș și de ierburi uscate pleoștite printre arbuști. Conacul e cochet, cu multe balconașe, ferestre, săli și o pivniță adâncă. Martor al unei alte lumi, de regăsit în cărțile de istorie. L-a năpădit paragina și, dacă nu se va întâmpla vreo minune investițională, s-ar putea prăbuși din cauza degradării avansate.

Mozaic funciar la Pietroasele
La Pietroasele, comună viticolă, inventarierea terenurilor nu a fost încheiată. Funcționarul primăriei, Ștefan Grapă, susține că le-a luat mult timp să confrunte documentele, unde datele ar fi incomplete, dar de vină pentru întârzieri ar fi și relieful mai vălurit al comunei. „Noi suntem mai tipicari, chiar ni s-a spus că prea insistăm cu verificarea datelor. Am găsit situații în care în titlul de proprietate a fost trecută suprafața de teren fără a fi indicat numărul de tarla. Suprafețele sunt consistente, de câteva mii de metri pătrați, iar dacă le adunăm pe toate rezultă o suprafață importantă care nu se regăsește în registrele Oficiului de Cadastru. S-au mai strecurat erori, în 1998, când ni s-a cerut să eliberăm rapid titluri de proprietate, aveam plan săptămânal!”, ne spune Ștefan Grapă. Nici la Pietroasele nu vor rămâne, pare-se, suprafețe de teren disponibile pentru restituire. Partea bună a lucrurilor este că revendicările localnicilor ar fi fost deja onorate din 1991 încoace, de când se tot aplică legile funciare la noi. Dacă ar mai rămâne teren disponibil, ar fi pentru moștenitori din alte localități, cărora li s-ar putea reconstitui la Pietroasele dreptul de proprietate. Repetăm, dacă mai rămâne pământ, fiindcă, deocamdată, suprafețele identificate sunt mici, de obicei margini de ogoare, fâșii de pământ te miri pe unde, uneori chiar în mijlocul tarlalelor. Cine ar fi, la drept vorbind, interesat să primească astfel de bucățele și la ce i-ar putea folosi? Altfel, proprietari de mici suprafețe sunt cu duiumul în Pietroasele. O pășune de 266 de hectare a fost împărțită la sute de săteni, care o stăpânesc în indiviziune, dar nu plătesc impozit primăriei, fiindcă instituția i-a scutit de la plată. Cel mai mare proprietar de pământ din Pietroasele este Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație, urmată de o firmă care deține 45 de hectare. Restul proprietăților nu depășesc 15 hectare, cele mai numeroase fiind de câteva hectare. „Populația a îmbătrânit, sunt terenuri rămase în paragină”, recunoaște funcționarul primăriei.

La Viperești, puține titluri de proprietate
Comuna Viperești este situată pe Valea Buzăului, strânsă între dealuri înalte, cu plantații de pomi fructiferi, în parte căzuți pradă lichenilor și uscăciunii. Pe culmile vălurite se află păduri de foioase. Inventarierea terenurilor merge greu la Viperești. O confirmă datele oficiale, dar și spusele secretarei, Aura Tatiana Dudău: „Nu am reușit să încheiem din două motive: 1. lipsesc planurile parcelare și, prin urmare, nu reușim să identificăm terenurile și 2. lipsește personalul de specialitate. Nu avem agent agricol și nici tehnician cadastru. Totodată, mai avem de eliberat o mulțime de titluri de proprietate. Oamenii au fost puși în posesie, își lucrează pământurile, dar nu am reușit încă să le dăm titlurile de proprietate”.
Nici la Viperești, se pare, nu există teren disponibil. Retrocedările au fost deja efectuate, ba încă au fost operate și tranzacții imobiliare. Este cazul unei păduri de 175 ha, moștenire a familiei Rușavețeanu. Urmașa boierului Rușavețeanu a vândut pădurea unui brăilean. „În comună - mă asigură secretara - nu mai avem litigii pentru terenuri între cetățeni și Comisia Locală de Fond Funciar. Sunt neînțelegeri, dar între localnici. Problema este că populația e îmbătrânită, unii au primit pământul, dar nu mai pot să-l lucreze”.

Rămâne de văzut dacă aplicarea Legii 165/2013 va rezolva în final problema restituirii proprietăților în România, așa cum și-a asumat Guvernul României acum doi ani. Oricum, în cei 25 de ani scurși de la căderea comunismului s-au făcut atâtea fărădelegi în domeniul proprietății, încât este aproape imposibil să mai limpezească cineva lucrurile pe deplin. Calcule politice, interese economice, erori funcționărești, slăbiciuni omenești au prevalat deseori asupra restituirii în termeni legali și morali a proprietăților. Sperăm ca anul acesta Agenția Națională pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară să informeze ce suprafețe au mai rămas disponibile la nivel național pentru retrocedare și să aflăm de la Ministerul Finanțelor Publice dacă, pe de altă parte, statul va avea bani pentru despăgubiri acolo unde nu s-au mai găsit terenuri.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Sorin Radu, noul nume vehiculat pentru a prelua portofoliul de secretar de stat în locul lui George Turtoi. Marius Faur în continuare în cărți pentru șefia APIA

Surse apropiate premierului României, Dacian Cioloș, au precizat sub semnul anonimatului că Sorin Radu, fostul director general adjunct al Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 6 Nord-Vest Satu Mare, ar fi următorul pe lista ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, pentru a fi secretar de stat responsabil cu fondurile europene, practic succesorul lui George Turtoi care a demisionat cu ceva zile în urmă.
„Deocamdată se vrea aducerea lui Sorin Radu, care a fost la Centrul Regional Nord, Satu Mare. Este foarte bun pe fonduri europene; s-a agreat cu premierul. Cei de la Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 6 Nord-Vest Satu Mare au cea mai bună absorbție, cei de la conducerea Ministerului Agriculturii îl știu de ani de zile. Este un tip super OK, nu este intrat în nimic, nu are probleme de niciun fel”, au spus sursele guvernamentale.

Informația confirmă spusele lui Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, care a declarat pentru un post de televiziune că …

Iarna grea, omătul mare - semne rele pentru anul agricol

Temperaturile extrem de scăzute de la începutul acestui an spulberă şansele unui an agricol bun. Unele culturi sunt compromise în totalitate, iar altele, în proporţii de 30-50%.

Încă de la sfârşitul anului trecut, fermierii şi chiar ministrul de atunci al Agriculturii, Valeriu Tabără, avertizau că anul agricol 2012 nu va fi deloc unul uşor. Seceta din a doua jumătate a lui 2011 a compromis complet producţia de rapiţă şi a afectat întregul sector al cerealelor. Gerul şi cantitatea uriaşă de zăpadă de la începutul acestui an îşi vor pune şi ele amprenta asupra producţiei agricole din 2012.

Primul bilanţ al îngheţului

Deocamdată, nu există un bilanţ final al daunelor cauzate de fenomenele meteo extreme, însă fermierii spun că, şi în contextul unei primăveri favorabile, pagubele produse până în acest punct nu se mai pot remedia. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a prezentat, săptămâna trecută, primele statistici oficiale conform cărora, până în acest moment, sunt afectate …

Intalnire de lucru cu crescatorii de ovine si caprine privind subventiile din 2011

Valeriu Tabara, ministrul agriculturii, s-a intalnit, miercuri 30 martie 2011, cu reprezentantii Federatiei Crescatorilor de Ovine si Caprine din Romania Romovis 2000, la sediul Ministerului Agriculturii.

Principalele teme abordate cu aceasta ocazie au fost elaborarea Normelor Metodologice privind schemele de sprijin prin Platile Nationale Directe Complementare (CNDP) pentru sectorul ovine/caprine pentru anul 2011 si masurile 112 – Instalarea tinerilor fermieri si 141 – Sprijin pentru fermele de semi-subzistenta, cuprinse de Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR).

Astfel, au fost discutate termenele de depunere a cererilor pentru CNDP ovine/caprine si perioadele de efectuare a controlului in teren. Reprezentantii ministerului au precizat ca una dintre problemele care necesita clarificare este cea a numarului de animale existent, iar efectivul eligibil pentru care se solicita sprijin trebuie verificat prin controlul in teren.

In ceea ce priveste masurile din PNDR, s-au purtat …