Treceți la conținutul principal

Instituţiile publice vor putea accesa fonduri europene pentru promovarea vinurilor

Instituţiile publice vor putea avea acces la fondurile europene alocate pentru măsurile de promovare din programul naţional de sprijinire a sectorului vitivinicol 2014-2018, dacă se vor asocia cu una sau mai multe organizaţii profesionale din sector, potrivit unui proiect publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).



Acest proiect aduce completări Hotărârii Guvernului nr. 578/2014 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol în perioada 2014 - 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din data de 18 iulie 2014.

Astfel, se introduc două alineate noi, alineatele 11 şi 12, cu următorul cuprins: "Pentru măsura prevăzută la articolul 2, lit. b) beneficiarii sunt producătorii din sectorul vitivinicol - persoane juridice, forme asociative profesionale ale producătorilor din sectorul vitivinicol şi/sau organizaţii interprofesionale din sectorul vitivinicol şi/sau entităţi/instituţii publice", respectiv "în cazul entităţilor/instituţiilor publice, accesarea măsurii se poate face numai în asociere cu una sau mai multe dintre formele asociative profesionale menţionate la alineatul 11".

Anul trecut, reprezentanţii sectorului vitivinicol din România au solicitat includerea măsurii de distilare a subproduselor de vinificaţie în Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 - 2018, argumentând că acest lucru va determina creşterea veniturilor producătorilor de vin şi va garanta practici corecte de piaţă.

România a înaintat Comisiei Europene în data de 27 februarie 2015, Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 - 2018 revizuit şi actualizat, în baza regulamentelor delegate şi de implementare, dar şi în urma alocării de fonduri pentru măsura de distilare a subproduselor.

Conform actualei note de fundamentare a proiectului privind modificările aduse programului, pentru măsura de promovare a vinurilor pot beneficia de sprijin din partea Uniunii Europene şi entităţile/instituţiile publice, dar numai în asociere cu una/ mai multe dintre formele asociative ale sectorului vitivinicol. Măsura de promovare a vinurilor poate beneficia de cofinanţare de la bugetul de stat în cuantum de 30% din valoarea cheltuielilor eligibile.

"Prezentul proiect de hotărâre a Guvernului creează premise pentru realizarea unor obiective cu impact macroeconomic: punerea în valoare a potenţialului de producţie, promovarea, cu prioritate, în noile plantaţii a soiurilor româneşti pentru vinuri de calitate competitive pe plan european: Fetească Albă, Fetească Regală, Tămâioasă Românească, Grasă, Fetească Neagră, Băbească Neagră, Cadarcă, Frâncuşa şi Busuioacă de Bohotin, promovarea vinurilor pe piaţa internă, prin măsura de informare a consumatorilor cu privire la consumul moderat de vin şi schema de denumiri de origine controlată şi indicaţii geografice, precum şi promovarea vinurilor pe pieţe terţe, în vederea îmbunătăţirii competitivităţii vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau a vinurilor pentru care se indică soiul viţei-de-vie", se precizează în nota de fundamentare.

România beneficiază de o alocare financiară în cuantum de 47,7 milioane euro anual, în perioada 2014 - 2018 pentru măsurile de sprijin notificate în cadrul Programului Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol, respectiv pentru restructurarea/reconversia plantaţiilor viticole, promovarea vinurilor, prin submăsura de promovare a vinurilor produse în Uniune care constă în acţiuni de informare în statele membre, în scopul informării consumatorilor cu privire la consumul moderat de vin şi la schema de denumiri de origine controlată şi indicaţii geografice, precum şi submăsura de promovare în ţări terţe, în vederea îmbunătăţirii competitivităţii vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau a vinurilor pentru care se indică soiul viţei-de-vie.

De asemenea, măsurile notificate mai vizează şi asigurarea recoltei de struguri, investiţiile şi distilarea subproduselor.

Accesul României la programul Uniunii Europene de reconversie-replantare a viţei de vie a contribuit la replantarea unei suprafeţe de aproape 20.000 de hectare, sumele atrase fiind de peste 220 milioane de euro în ultimii 5 ani.
Sectorul vitivinicol din România deţine o piaţă de circa 450 milioane euro.

Viticultura constituie o activitate tradiţională, de mare importanţă economică, România ocupând locul 6, în Europa, la suprafaţa viticolă, locul 7 la producţia de struguri şi locul 6 la producţia de vin. Patrimoniul viticol reprezintă 1,6% din patrimoniul agricol şi 2,4% din suprafaţa arabilă a României.

Producţia de vin a României a scăzut cu 20% în 2014 până la 4,093 milioane hectolitri, de la 5,113 milioane hectolitri în 2013, dar cu toate acestea România ocupă în continuare locul 12 în topul celor mai mari producători mondiali de vin, conform datelor preliminare publicate de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV).

Franţa a redevenit în 2014 cel mai mare producător mondial de vin, cu 46 milioane de hectolitri, în creştere cu 10% comparativ cu 2013, depăşind Italia şi Spania. În cazul ultimelor două ţări producţia de vin a scăzut cu 15%, respectiv 19%. Cele mai mari creşteri ale producţiei de vin au fost înregistrate în Noua Zeelandă, creştere de 29% până la nivelul record de 3,2 milioane hectolitri (locul 11 la nivel mondial) şi în Germania, creştere de 16% până la 9,7 milioane hectolitri, locul 10 la nivel mondial.

Potrivit OIV, România rămâne în top zece consumatori de vin la nivel mondial, din punct de vedere al consumului fiscalizat, care se ridică la 24 de litri pe cap de locuitor.

SURSA: Agerpres

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Merele lui Barbulea, motiv de râsete în şedinţa CJ Gorj

La solicitarea Consiliului Judeţean (CJ) Gorj, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Gorj a transmis acestei instituţii propunerile privind preţurile medii ale produselor agricole ce vor fi practicate în acest an. Consiliul Judeţean, potrivit legii, trebuie să aprobe aceste preţuri, după aprobare hotărârea transmiţându-se Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj, pentru a fi comunicat unităţilor fiscale în subordine. Acest ultim proiect aflat pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu Judeţean de vineri a născut ceva discuţii, după ce consilierul PNL, Valerică Barbulea, a cerut un amendament la proiectul de hotărâre, privind modificarea preţului la mere.
Amendamentul s-a supus al vot, dar consilierii care compun majoritatea nu au ştiut cum să voteze, spre amuzamentul celor din grupul PDL care aplaudau râzând nedumerirea consilierilor PSD. Preţul pe kilogramul de mere a fost de 2,31 de lei iar Barbulea vroia ca acesta să fie de la 1,80 de lei pe kilogramul de mere. Iniţial …

Au început plățile pentru motorina utilizată în agricultură pentru trimestrul IV 2016

APIA informează că astăzi, 11 aprilie, a început să efectueze plățile pentru cantitatea de motorină utilizată în agricultură pentru trimestrul IV 2016, în sumă totală de 78.151.029 lei, urmând ca cei 8.836 beneficiarii să își primească banii în cont până la sfărșitul săptămânii.
De asemenea, anunțăm potenţialii beneficiari că, până la data de 02.05.2017 inclusiv, se depun cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 ianuarie - 31 martie 2017 (trim. I al anului 2017). Valoarea accizei pntru anul 2017 este de 1,4185 lei/litru

Recomandări de la APIA privind cererile de subvenții

Nicolae Horumbă, director Proceduri plăți pe suprafață din APIA, a făcut câteva recomandări fermierilor care depun cererea unică pentru subvenții.



Terenurile cu statut incert
În primul rând, fermierul trebuie să-și clarifice situația terenurilor pe care le cultivă înainte de a veni la APIA. “Recomandarea mea personală este ca, dacă există terenuri cu statut incert, să le declare, pentru că sunt obligați, dar să nu solicite plata pentru ele. Există riscul ca, dacă se constată neconformități pentru acele suprafețe cu statut juridic incert sau situație neclară în documente, să fie penalizați. E mai simplu pentru fermier să declare că nu solicită plata pentru o parcelă”, spune directorul. Chiar dacă nu primește subvenție pentru acel teren, fermierul are obligația să respecte bunele condiții agricole și de mediu și este posibil să aibă și zone de interes ecologic pe el, care intră în calculul procentului de 5%.

Tabel centralizator
Ca noutate, anul acesta fermierii trebuie să depună un tabel …