Treceți la conținutul principal

Fermier activ: Cu sau fără PFA?

Reprezentanții crescătorilor de animale au ajuns la un compromis cu Ministerul Agriculturii în ceea ce privește definirea „fermierului activ” în proiectul Ordonanței de Guvern care reglementează plățile directe în 2015-2020 și obligația celor care primesc subvenții de peste 5.000 euro de a se înregistra ca persoană juridică.



Formularea în proiectul de ordonanță sună cam așa: fermierul se poate înregistra. Adică, un oier care are peste 700 de oi și încasează 5.000 de euro din subvenții poate să-și facă PFA dacă vrea. El figurează oricum în evidențele APIA. Care nu doresc asta, vor face dovada plății impozitului și vor încasa subvențiile”, ne-a declarat Nicolae Cioranu, președintele Federației Romovis.
La trei hectare de pâmânt și trei vaci plătești mai puțin impozit dacă ești PFA, decât pe norme de venit. Cu cât crește expoatația, cu atât sumele se reduc, dar fiecare poate să calculeze să vadă cum îi convine mai mult”, afirmă Claudiu Frânc, președintele FCBR.

Acte pentru cei care nu vor să fie PFA
Pentru a primi subvențiile, crescătorii de animale care nu vor să se înregistreze ca PFA sau întreprindere individuală vor trebui să depună la APIA, odată cu cererea unică de plată, acte doveditoare că sunt activi și implicați în agricultură: declarația pentru impozitul pe norma de venit, certificatul de producător, carnetul de comercializare și un extras obținut de la Agenția Națională de Administrare Fiscală pentru total venituri.
Actele trebuie să ne demonstreze că veniturile lui din activitatea agricolă sunt mai mari, adică cel puțin o treime din total venituri pe care la are ca persoană. Sau, subvenția pe care ar trebui să o primească reprezintă cel puțin 5% din total venituri pe care le are el ca persoană”, explică George Turtoi, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.
Dacă fermierul își autorizează activitatea comercială, lucrurile se simplifică. La cerere va fi atașat doar un extras de la Registrul Comerțului în care e specificat obiectul de activitate al firmei.

 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…