Treceți la conținutul principal

Criză în sectorul laptelui bihorean. De la 1 aprilie fermierii rămân fără contracte de procesare!

Fermierii bihoreni sunt îngrijoraţi de criza preluării laptelui care s-ar putea manifesta, de la 1 aprilie. Mulţi crescători de vaci spun că după această dată nu mai au asigurată preluarea de către principalul procesator din zonă.

„Fermierii ne-au anunţat, într-o întâlnire la sediul nostru, că au primit notificări potrivit cărora, începând cu data de 1 aprilie 2015, procesatorul (firma Friesland - n.r.) nu le va mai prelungi contractele existente. Nu putem condamna procesatorul, pentru că ani de zile a preluat laptele din fermele noastre, aşa cum a fost, mai stas mai nestas, şi nici nu putem să le cerem să ne spună de ce. Şi nu suntem noi în măsură să-i întrebăm. Dar trebuie să găsim o soluţie în această lună”, a declarat pentru Agerpres ing. Nicolae Hodişan, directorul Direcţiei pentru Agricultură Bihor.

Potrivit acestuia, la întâlnirea găzduită, la începutul săptămânii, de Direcţia pentru Agricultură Bihor, fermieri importanţi din zonă s-au arătat îngrijoraţi de aceste aspecte şi unii vor chiar să renunţe la activitate. „Deja avem semnale că unii crescători renunţă la vaci, dar nu renunţă prin a le transfera altui fermier, ci renunţă prin a le sacrifica. Sunt unii crescători de bovine care se gândesc să-şi lichideze fermele, dar nici acest lucru nu se poate face, pentru că nu avem linii de sacrificare, decât două puncte de tăiere în judeţ, unde se pot sacrifica doar două-trei animale”, a declarat şeful Direcţiei pentru Agricultură Bihor.

Pe 6 martie va avea loc această întâlnire la sediul Direcţiei pentru Agricultură Bihor în prezenţa reprezentanţilor formelor asociative ale crescătorilor de animale şi un reprezentant al unei firme braşovene care s-a arătat dispusă să negocieze preluarea laptelui, a mai spus Nicolae Hodişan.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…