Treceți la conținutul principal

Cooperativele agricole - probleme și constrângeri

Așa cum arătam în ediția din luna ianuarie 2015 a revistei Ferma, în urma analizei activității cooperativelor agricole existente în România, realizat în anul 2012, la data respectivă au fost identificate 511 de cooperative și societăți cooperative cu profil agricol, din care au fost evaluate 284, deci aproximativ 56% din total.



Analizând cele mai serioase probleme și constrângeri în desfășurarea activității cooperativelor agricole din România, s-a constatat o serie de cauze ale dificultăților raportate de organizațiile evaluate (vezi grafic).

17,4% dintre respondenți au invocat alte probleme și constrângeri precum: birocrația exagerată; majoritatea membrilor vor să se înscrie în cooperative doar pentru a obține puncte pentru aprobarea proiectelor FEADR și se lasă greu convinși că o cooperare între membri le poate aduce numeroase beneficii; lipsa reprezentării locale și naționale; legislație necorespunzătoare; importurile excesive și piața neagră a produselor agricole; mentalitatea învechită (teama de asociere); existența intermediarului în piață; slaba legalitate în domeniul agricol; lipsa de fonduri; mediatizare și informare insuficiente; taxe mari pe piață; reticența membrilor față de sintagma ”cooperativă”.

Finanțările europene - „bombe cu efect întârziat”

Implementarea proiectelor de finanțare prin PNDR este foarte greoaie. Prin aplicarea unor proceduri de verificare și de plată care nu sunt corelate cu contractele asumate împreună cu beneficiarii, cu Ghidul solicitantului sau cu instrucțiunile de plată etc., beneficiarii fondurilor europene nu reușesc să ducă la bun sfârșit proiectele de finanțare. Procedurile de plată și de control, inexistente la momentul accesării proiectelor sau la momentul semnării contractelor de finanțare, dar apărute pe parcurs, sunt contradictorii și necorelate cu procedurile de accesare. Prin urmare șansele fermierilor de a face investiții europene s-au transformat în nenumărate procese pe rolul diferitelor instanțe de judecată. Astfel că proiectele europene au fost asimilate de agricultori ca niște „bombe cu efect întârziat”, care în loc să ajute și să contribuie la dezvoltarea spațiului rural, mai mult încurcă și creează blocaje.

Alte probleme care împiedică activitatea cooperativelor agricole din România se referă la litigiile pentru pășunea închiriată; neconformități între politicile guvernamentale și legea cooperativelor, prin neaplicarea prevederilor potrivit cărora în primii 5 ani cooperativele sunt scutite de impozitul agricol; evaziunea fiscală; TVA-ul foarte mare; lipsa de implicare a Ministerului Agriculturii.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…

După inundații, secetă! 136.000 ha raportate la MADR

136.000 ha au fost raportate la MADR ca fiind afectate de secetă până la începutul lunii august 2016, dar suprafețele sunt mai mari și vor crește în continuare, a anunțat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, pe 4 august.

„În acest moment, ce ne-a sosit la minister ca suprafețe, sunt 136.000 de hectare afectate în proporție 30-70% de secetă. Rămâne însă să vină toate solicitările. Chiar îmi spunea cineva că în nordul țării e secetă foarte serioasă și încă nu au ajuns de acolo solicitările, deci ne așteptăm de acolo la suprafețe mult mai importante”, a spus Irimescu, după o întâlnire cu reprezentanții Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Irimescu a precizat că, la inițiativa premierului Cioloș, s-a stabilit o schemă de minimis prin care se vor acorda 32 milioane lei pentru subvenționarea irigațiilor.


Vasile Dîncu: Seceta NU va afecta sever prețurile alimentelor!

Pe 28 iulie 2016, după videoconferința cu prefecții pe tema secetei, vicepremierul Vasile Dîncu a…