Treceți la conținutul principal

Şeful Direcţiei Agricole Mureş, Liviu Timar, trimis în judecată sub control judiciar

Procurorii anticorupţie au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a directorului Executiv al Direcţiei Agricole şi Dezvoltare Rurală (DADR) Mureş, Liviu Timar, dar şi a unui om de afaceri mureşean pentru luare, respectiv dare de mită în formă continuată.



Conform unui comunicat DNA, în sarcina directorului DADR Mureş, Liviu Timar, s-a reţinut săvârşirea infracţiunilor de luare de mită în formă continuată şi primire de foloase necuvenite în formă continuată.

În acelaşi dosar, în sarcina lui Ioan Pop, administrator al unei societăţi comerciale,s-a reţinut săvârşirea infracţiunilor de: „instigare improprie la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de către o altă persoană de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată”, instigare improprie la înşelăciune în formă continuată şi dare de mită în formă continuată.

Îngrăşăminte pentru director, ca să oprească controalele

Conform procurorilor, în perioada 2012-2014, Direcţia pentru Agricultură Mureş a efectuat 7 controale la firma administrată de Ioan Pop, în urma cărora Liviu Timar a primit de la administratorul acesteia 34.000 kg îngrăşăminte, 184 litri pesticide şi 7 saci de porumb, în valoare totală de 88.366 lei.

Toate acestea pentru ca directorul de la agricultură să treacă cu vederea unele nereguli, dar şi pentru a întârzia efectuarea unor controale la firma lui Ioan Pop controale care trebuiau să stabilească dacă societatea cultivă sau nu soia modificată genetic.

”Mai mult, inculpatul Timar Liviu a pus la dispoziţia comisiilor constituite, în vederea efectuării controalelor, din datele de 30 iulie 2014 şi 22 septembrie 2014, materiale cu termenul de valabilitate expirat pentru testarea plantelor de soia”, se mai arată în comunicatul DNA.

Ioan Pop cultiva soia modificată genetic, dar minţea ca să primească bani de la UE

Ioan Pop a determinat o altă persoană să depună la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, o cerere prin care a solicitat subvenţii pentru terenuri de 114,54 ha în anul 2013, pentru care a primit subvenţii suma totală de 223.711,77 lei, din fonduri europene şi de la bugetul de stat.

„Acesta declarase, în mod nereal, că terenurile sunt cultivate cu soia convenţională, în fapt suprafeţele fiind cultivate cu soia modificată genetic.”, mai spun procurorii anticorupţie.

Şi în aprilie 2014 Ioan Pop a formulat către APIA Mureş o cerere prin care a solicitat subvenţii pentru 114,46 ha declarând că aceste suprafeţe sunt cultivate cu soia convenţională. „De această dată, inculpatul Pop Ioan a primit cu titlu de subvenţii suma totală de 100.459,91 lei, provenind din fonduri de la bugetul Uniunii Europene”, se mai arată în comunicatul DNA.

În cauză, procurorii au dispus măsura sechestrului asigurător, asupra a două imobile ce aparţin inculpaţilor Liviu Timar şi Ioan Pop. Procurorii DNA mai spun că în acest caz au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Mureş cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…