Treceți la conținutul principal

Satele şi comunele româneşti trebuie revitalizate prin fluxuri economice şi umane

Satele şi comunele româneşti trebuie revitalizate şi dezvoltate prin fluxuri economice şi umane, a declarat ieri comisarul european pentru Politică regională, Corina Creţu. „În opinia mea, un program de dezvoltare a comunelor şi micilor oraşe este important pentru România. În acest sens doresc să vă anunţ în premieră că la nivelul Comisiei am luat decizia împreună cu comisarul responsabil pentru agricultură să acordăm o atenţie particulară articulării mai coerente între dezvoltarea urbană şi cea rurală, să lucrăm mult mai strâns la nivelul direcţiilor generale respective ale Comisiei Europene, în aşa fel încât dezvoltarea rurală să capete o dinamică şi o importanţă mai mare în viitoarea perioadă”, a spus Creţu la cea de-a XVIII-a sesiune ordinară a adunării generale a Asociaţiei Comunelor din România.



Potrivit acesteia, Comisia Europeană consideră că orice regiune are nevoie de o strategie pe termen mediu şi lung pentru a se revitaliza. „Am cerut statelor membre strategii de specializare inteligentă. Nu orice regiune poate fi Silicon Valley, dar poate găsim acel element pe care să îl dezvolte, fie că este vorba despre industria alimentară, turism, agricultură, energie, noi tehnologii. Vă încurajez pe fiecare ca în cadrul regiunilor dumneavoastră să găsiţi — cum este gemul de Topoloveni de pildă — acele produse care pot fi considerate emblema regiunii dumneavoastră. Problemele comunelor şi satelor din estul Europei sunt mult mai complexe şi mai grave decât cele ale statelor membre cu mare vechime în ceea ce priveşte apartenenţa la UE” a mai spus Corina Creţu.

Ea a menţionat că fondurile europene nu pot fi folosite doar pentru a repara clădiri vechi şi frumoase. „De fapt, fondurile europene sunt cel mai bine folosite atunci când susţin ceea ce noi numim acţiuni integrate, adică nu acţiuni cu o singură componentă, ci proiecte care includ tot ceea ce este necesar pentru o viaţă mai bună, diversificarea economică, educaţie şi pentru adulţi şi pentru copii, sănătate, timp liber şi multe altele. Vă asigur că în următoarea perioadă de programare, 2014-2020, putem finanţa toate acestea cu condiţia ca dumneavoastră să pregătiţi proiecte concrete care să răspundă necesităţilor comunelor dumneavoastră şi să se regăsească în strategiile pe care trebuie să le aibă România. Avem nevoie de strategii, planuri pe termen lung pentru comunele ţării şi locuitorii lor”, a mai declarat Creţu.

Potrivit acesteia, România are particularitatea că 45% din populaţie trăieşte în mediul rural, care se confruntă cu presiuni crescânde din cauza migraţiei locuitorilor spre zone urbane ori spre alte ţări din UE din cauza sărăciei, a problemelor de asigurare a educaţiei la standarde competitive din lipsa condiţiilor de viaţă la standarde europene, în special în privinţa reţelei de transport, apei curente, canalizării şi colectării deşeurilor.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Merele lui Barbulea, motiv de râsete în şedinţa CJ Gorj

La solicitarea Consiliului Judeţean (CJ) Gorj, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Gorj a transmis acestei instituţii propunerile privind preţurile medii ale produselor agricole ce vor fi practicate în acest an. Consiliul Judeţean, potrivit legii, trebuie să aprobe aceste preţuri, după aprobare hotărârea transmiţându-se Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj, pentru a fi comunicat unităţilor fiscale în subordine. Acest ultim proiect aflat pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu Judeţean de vineri a născut ceva discuţii, după ce consilierul PNL, Valerică Barbulea, a cerut un amendament la proiectul de hotărâre, privind modificarea preţului la mere.
Amendamentul s-a supus al vot, dar consilierii care compun majoritatea nu au ştiut cum să voteze, spre amuzamentul celor din grupul PDL care aplaudau râzând nedumerirea consilierilor PSD. Preţul pe kilogramul de mere a fost de 2,31 de lei iar Barbulea vroia ca acesta să fie de la 1,80 de lei pe kilogramul de mere. Iniţial …

Au început plățile pentru motorina utilizată în agricultură pentru trimestrul IV 2016

APIA informează că astăzi, 11 aprilie, a început să efectueze plățile pentru cantitatea de motorină utilizată în agricultură pentru trimestrul IV 2016, în sumă totală de 78.151.029 lei, urmând ca cei 8.836 beneficiarii să își primească banii în cont până la sfărșitul săptămânii.
De asemenea, anunțăm potenţialii beneficiari că, până la data de 02.05.2017 inclusiv, se depun cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 ianuarie - 31 martie 2017 (trim. I al anului 2017). Valoarea accizei pntru anul 2017 este de 1,4185 lei/litru

Recomandări de la APIA privind cererile de subvenții

Nicolae Horumbă, director Proceduri plăți pe suprafață din APIA, a făcut câteva recomandări fermierilor care depun cererea unică pentru subvenții.



Terenurile cu statut incert
În primul rând, fermierul trebuie să-și clarifice situația terenurilor pe care le cultivă înainte de a veni la APIA. “Recomandarea mea personală este ca, dacă există terenuri cu statut incert, să le declare, pentru că sunt obligați, dar să nu solicite plata pentru ele. Există riscul ca, dacă se constată neconformități pentru acele suprafețe cu statut juridic incert sau situație neclară în documente, să fie penalizați. E mai simplu pentru fermier să declare că nu solicită plata pentru o parcelă”, spune directorul. Chiar dacă nu primește subvenție pentru acel teren, fermierul are obligația să respecte bunele condiții agricole și de mediu și este posibil să aibă și zone de interes ecologic pe el, care intră în calculul procentului de 5%.

Tabel centralizator
Ca noutate, anul acesta fermierii trebuie să depună un tabel …