Treceți la conținutul principal

Pomicultorii mureşeni sunt nemulţumiţi de PNDR: Zonele pomicole de tradiţie lipsesc din lista pentru finanţări europene

Pomicultorii din judeţul Mureş sunt îngrijoraţi cu privire la noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Aceştia trag un semnal de alarmă pentru revizuirea indicatorilor luaţi în calcul la stabilirea favorabilităţii zonelor.

Luni, 16 februarie, primarul municipiului Târgu Mureş, Dorin Florea, i-a trimis ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, o scrisoare prin care îi semnalează excluderea din lista criteriilor de eligibilitate pentru finanţări europene la înfiinţarea de plantaţii pomicole a unor zone cu tradiţie din judeţul Mureş, cum ar fi Batoş, Reghin, Apold sau Culpiu.

Acesta îi solicită ministrului Agriculturii să intervină de urgenţă pentru revizuirea indicatorilor luaţi în calcul în stabilirea favorabilităţii zonelor avute în vedere şi pentru a corecta 'greşelile majore' care s-au făcut în stabilirea criteriilor de eligibilitate, întrucât din aceasta au fost excluse bazine pomicole "consacrate, recunoscute, care au rezultate certificate". „Unul din aceste criterii îl constituie încadrarea într-o 'zonă de favorabilitate', zonarea fiind făcută pe baza unor studii întocmite de Institutul de Cercetare pentru Pomicultură de la Mărăcineni, Agenţia Naţională de Metrologie şi Hidrologie, Institutul Naţional de Cadastru şi Pedologie, precum şi un 'soft' conţinând date îndoielnice, dacă nu chiar aberante privind 'favorabilitatea' unor zone pomicole. În urma acestor studii au rezultat anomalii majore în judeţul Mureş (şi nu numai), existând pericolul ca unor zone pomicole tradiţionale să le fie interzis accesul la programe cu finanţare prin PNDR 2015- 2020”, a declarat Florea, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.

Primarul a făcut referire la lista localităţilor eligibile prin Subprogramul Tematic Pomicol pentru cultura mărului, publicată de MADR, în care din judeţul Mureş sunt cuprinse localităţile Brâncoveneşti, Aluniş, Vătava, Veţca şi Ruşii Munţi cu note de favorabilitate cuprinse între 2,53 şi 2,59, însă nu şi zonele cu tradiţie în pomicultură.

Suprafaţa totală de plantaţii pomicole româneşti este de 143.000 de ha
Suprafaţa totală de plantaţii pomicole româneşti este de 143.000 de ha, din care active 70.000 de hectare, la jumătate faţă de 320.000 de hectare în 1990, susţin specialiştii români. Potrivit acestora, în prezent doar 7.000 de hectare au vârstă mai mică de 10 ani.

Reuniţi într-o conferinţă tematică la Poiana Braşov, aceştia consideră că au o misiune istorică pentru perioada 2015-2020, aceea de a întregi zestrea patrimonială a pomiculturii româneşti cu ajutorul fondurilor europene puse la dispoziţia României pentru acest sector, în valoare de 320 de milioane de euro. „Avem o misiune istorică pentru perioada 2015-2020, aceea de a întregi zestrea patrimonială a pomiculturii româneşti, şi vom face tot ce este posibil ca prin subprogramul pentru pomicultură - care este de 320 de milioane de euro, partea de contribuţie a Uniunii Europene, să avem posibilitatea să realizăm o suprafaţă cât mai mare, astfel ca, în doi-trei ani, să intre pe rod, iar consumatorii din România să se poată bucura de produse româneşti de bună calitate. (...) Noul PNDR are o strategie foarte importantă în sensul că sprijină două acţiuni şi anume cea de asociere şi cea de integrare, prin care va creşte nivelul de sprijin, care ar putea ajunge până la 90% din costurile standard stabilite de Institutul de Cercetare de la Mărăcineni, iar tinerii cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de sprijin de peste 20%", a declarat, pentru Agerpres, Aurel Tănase, director general PRODCOM, prezent la conferinţa tematică "Pomicultura din perspectiva 2014-2020" care s-a desfăşurat la Poiana Braşov în perioada 9-10 februarie.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Merele lui Barbulea, motiv de râsete în şedinţa CJ Gorj

La solicitarea Consiliului Judeţean (CJ) Gorj, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Gorj a transmis acestei instituţii propunerile privind preţurile medii ale produselor agricole ce vor fi practicate în acest an. Consiliul Judeţean, potrivit legii, trebuie să aprobe aceste preţuri, după aprobare hotărârea transmiţându-se Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj, pentru a fi comunicat unităţilor fiscale în subordine. Acest ultim proiect aflat pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu Judeţean de vineri a născut ceva discuţii, după ce consilierul PNL, Valerică Barbulea, a cerut un amendament la proiectul de hotărâre, privind modificarea preţului la mere.
Amendamentul s-a supus al vot, dar consilierii care compun majoritatea nu au ştiut cum să voteze, spre amuzamentul celor din grupul PDL care aplaudau râzând nedumerirea consilierilor PSD. Preţul pe kilogramul de mere a fost de 2,31 de lei iar Barbulea vroia ca acesta să fie de la 1,80 de lei pe kilogramul de mere. Iniţial …

Au început plățile pentru motorina utilizată în agricultură pentru trimestrul IV 2016

APIA informează că astăzi, 11 aprilie, a început să efectueze plățile pentru cantitatea de motorină utilizată în agricultură pentru trimestrul IV 2016, în sumă totală de 78.151.029 lei, urmând ca cei 8.836 beneficiarii să își primească banii în cont până la sfărșitul săptămânii.
De asemenea, anunțăm potenţialii beneficiari că, până la data de 02.05.2017 inclusiv, se depun cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 ianuarie - 31 martie 2017 (trim. I al anului 2017). Valoarea accizei pntru anul 2017 este de 1,4185 lei/litru

Recomandări de la APIA privind cererile de subvenții

Nicolae Horumbă, director Proceduri plăți pe suprafață din APIA, a făcut câteva recomandări fermierilor care depun cererea unică pentru subvenții.



Terenurile cu statut incert
În primul rând, fermierul trebuie să-și clarifice situația terenurilor pe care le cultivă înainte de a veni la APIA. “Recomandarea mea personală este ca, dacă există terenuri cu statut incert, să le declare, pentru că sunt obligați, dar să nu solicite plata pentru ele. Există riscul ca, dacă se constată neconformități pentru acele suprafețe cu statut juridic incert sau situație neclară în documente, să fie penalizați. E mai simplu pentru fermier să declare că nu solicită plata pentru o parcelă”, spune directorul. Chiar dacă nu primește subvenție pentru acel teren, fermierul are obligația să respecte bunele condiții agricole și de mediu și este posibil să aibă și zone de interes ecologic pe el, care intră în calculul procentului de 5%.

Tabel centralizator
Ca noutate, anul acesta fermierii trebuie să depună un tabel …