Treceți la conținutul principal

Liderii PNL, la întâlnirea cu fermierii: În România trebuie stimulată comasarea terenurilor agricole

Prim-vicepreşedintele PNL, Cătălin Predoiu, a criticat, sâmbătă, la întâlnirea naţională a liderilor asociaţiilor profesionale şi ai fermierilor, faptul că producătorul român este, de multe ori, în situaţie de inferioritate faţă de concurentul său din ţările vecine din cauza TVA-ului foarte mare.



El a spus că eroarea strategică din programele anterioare de guvernare a fost concentrarea lor pe mijloace - cota unică de 16%, macrostabilizarea, investiţii în infrastructură - şi nu au ţinut cont de faptul că toate măsurile economice sunt doar pârghii pentru a ajunge la un obiectiv fundamental, anume o nouă calitate a vieţii.

Predoiu a menţionat că, în agricultură, aproximativ jumătate din ceea ce se produce sunt exporturi de materii neprocesate, în valoare de 2 miliarde de euro, cee ce înseamnă lipsă de competitivitate.

El a mai spus că ramura agriculturii angajează aproximativ 28% din forţa de muncă, în zona rurală locuind circa 46% din populaţia României şi a adăugat că 71% din persoanele cu venituri scăzute locuiesc în mediul rural. ”Aici se află una dintre cauzele incapacităţii de a transforma agricultura într-un motor economic”, a opinat Cătălin Predoiu.

”Trebuie să avem un program radical de valorificare a atuurilor noastre în agricultură: un sol fertil, tradiţie şi un capital uman care a demonstrat că România poate fi o putere agricolă. (...) Nu poţi să faci profit, nu poţi să ai competitivitate în agricultură dacă deabia 50% din titlurile de proprietate sunt înscrise în cadastru. Cum stimulezi circulaţia terenurilor, comarea terenurilor?”, a arătat liberalul, adăugând că aceasta este una dintre cauzele care explică absenţa investiţiilor în agricultură.

El s-a pronunţat, în acest sens, pentru stimularea comasării şi integrarea pe orizontală a serviciilor şi a diverselor tipuri de producţie agricolă.

”Trebuie să învăţăm Administraţia fiscală să nu mai omoare afacerile, să nu mai blocheze firmele inutil să se ducă să omoare evaziunea fiscală acolo unde ea se află. Să investigheze mai bine ce se întâmplă cu legumele şi fructele care intră în România, cum intră, şi omoară producătorul român. Ce se întâmplă cu pieţele, care de multe ori sunt luate în administrare de mafie, şi agricultorul român, producătorul, nu mai ajunge pe piaţă decât trecând prin diverse filiere”, a spus Predoiu.

Acesta a afirmat că acolo sunt zonele de investigat pentru administraţia fiscală, nu blocarea unor firme pentru întârziere la plată fiindcă, la rândul lor, nu-şi primesc plăţile de la furnizori, de la beneficiari sau, uneori, chiar de la stat.

Pentru că fermierii prezenţi în sală au spus, în timpul dezbaterilor, că o mare nemulţumire a lor este că România nu are un ministru al agriculturii fermier, Cătălin Predoiu a afirmat: ”Vrem cât mai mulţi miniştri fermieri, aşa că vă aşteptăm în partid”.

”Suntem aici pentru că, împreună cu dvs., cu fermierii, vom face din agricultură, nu o Cenuşăreasă a economiei naţionale, aşa cum este astăzi, ci, dacă se poate, Regina Balului”, a continuat el.

Co-peşedintele PNL Alina Gorghiu a spus, la rândul ei, că provocarea pe care PNL o are este aceea de a-şi asuma cadastrul agricol.

”Problema structurală a agriculturii româneşti este aceea a valorii adăugate scăzute din acest sector, că nu reuşim să avem un sector de prelucrare puternic pentru produsele agricole şi rămânem cu producţia şi exportul de materii prime”, a precizat Gorghiu, adăugând că va fi un susţinător foarte puternic şi vocal pentru investiţii din fonduri europene, din fonduri ale bugetului de stat, fonduri primate pentru a putea creşte capacitatea României de procesare a produselor agricole primare.

”Trebuie să fie constituită o clasă de mijloc puternică în agricultura românească, clasă care în acest moment este una slabă. Avem, pe de o parte, ferme mari, foarte mari, cu câteva mii de hectare, şi pe partea cealaltă, din nefericire, se află gospodării de subzistenţă, cu unul-două hectare, dar nu avem o clasă de mijloc puternică. (...) Viitoarea guvernare liberală va asuma şi va susţine libera asociere în agricultură, în mediul de afaceri din agricultură, investiţiile în start-up-urile din agricultură”, a declarat co-preşedintele PNL Alina Gorghiu.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…