Treceți la conținutul principal

Iarovizarea cartofului. Doriţi producţie extratimpurie? Grăbiţi-vă!

În producţia extratimpurie de cartof se foloseşte sămânţă din soiuri timpurii şi extratimpurii, sănătoase, maturate. Putem avea şi o producţie timpurie din soiuri semitimpurii sau semitârzii dacă reuşim să forţăm încolţirea tuberculilor.

Cea mai uzuală metodă pentru forţarea încolţirii cartofului (iarovizare), în cantităţi mai mici, presupune o tehnică migăloasă. Întregul proces durează 30-45 de zile. Se scoate din depozit (beci) o cantitate corespunzătoare de cartof, în funcţie de mărimea tuberculilor, astfel încât după sortare şi, eventual, ruperea colţilor filosi apăruţi peste iarnă, să rezulte o cantitate netă de vreo 25 kg/100 mp, considerând că în câmp vom planta tuberculi de aproximativ 50 gr cu o densitate de 500 de cuiburi/ar.

Există şi varianta secţionării tuberculilor cu diametrul mai mare de 55-60 mm, perpendicular pe zona apicală, dar bucăţile rezultate se pot infecta, de aceea trebuie să le tăvălim printr-un amestec de nisip cu fungicide sau, pur şi simplu, prin cenuşă.
Tuberculii astfel pregătiţi se pun într-o cameră încălzită la 20-22oC şi cu o umiditate relativă a aerului de 90-95%, în grămezi conice cu înălţimea de maxim 70-80 cm. Se elimină orice sursă de lumină. Umiditatea aerului se întreţine prin stropirea podelei sau/şi expunerea unor vase deschise umplute cu apă. Se mai poate recurge şi la acoperirea grămezilor cu folie, după o scurtă stropire a masei de tuberculi. Această perioadă poate să dureze în jur de 7-10 zile, cu specificarea ca în zilele 4-5, temperatura aerului să crească la 25oC. Când fermierul observă că s-au format deja colţi albi de maximum 3 mm, se trece la etapa a doua.

Detalii despre pregătirea, călirea pentru plantare şi înfiinţarea culturii în câmp puteţi citi în revista Ferma, ediţia 15-28 februarie 2015!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Şeful MADR: Preşedintele ADS a fost demis, dar demiterea nu are legătură cu percheziţiile DNA

Preşedintele Agenţiei pentru Domeniile Statului, Dan Lucian Ştefan Mogoş, a fost demis vineri, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Şeful MADR a precizat că demiterea nu a avut legătură cu percheziţiile de vineri de la ADS, ci s-a urmărit îmbunătăţirea managementului Agenţiei, decizia fiindu-i comunicată lui Mogoş încă din luna septembrie.“Astăzi a fost demis preşedintele ADS. Era o măsură pe care i-am adus-o la cunoştinţă încă din luna septembrie. Simţeam nevoia de îmbunătăţire a managementului Agenţiei. Din păcate, din 23 septembrie, este în concediu medical. Astăzi, am înţeles că îi expiră concediul medical, ca atare, de ieri (joi n.r), au pornit documentele pentru demiterea şi înlocuirea acestuia, lucru care s-a întâmplat astăzi (n.r. vineri)”, a explicat Constantin.
“Decizia i-am comunicat-o din luna septembrie, fără să am dovezi sau suspiciuni, ci pentru faptul că simţeam nevoia unei îmbunătăţiri a managementului Agenţiei”, a adăugat el The original article may stil…

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.