Treceți la conținutul principal

Iarovizarea cartofului. Doriţi producţie extratimpurie? Grăbiţi-vă!

În producţia extratimpurie de cartof se foloseşte sămânţă din soiuri timpurii şi extratimpurii, sănătoase, maturate. Putem avea şi o producţie timpurie din soiuri semitimpurii sau semitârzii dacă reuşim să forţăm încolţirea tuberculilor.

Cea mai uzuală metodă pentru forţarea încolţirii cartofului (iarovizare), în cantităţi mai mici, presupune o tehnică migăloasă. Întregul proces durează 30-45 de zile. Se scoate din depozit (beci) o cantitate corespunzătoare de cartof, în funcţie de mărimea tuberculilor, astfel încât după sortare şi, eventual, ruperea colţilor filosi apăruţi peste iarnă, să rezulte o cantitate netă de vreo 25 kg/100 mp, considerând că în câmp vom planta tuberculi de aproximativ 50 gr cu o densitate de 500 de cuiburi/ar.

Există şi varianta secţionării tuberculilor cu diametrul mai mare de 55-60 mm, perpendicular pe zona apicală, dar bucăţile rezultate se pot infecta, de aceea trebuie să le tăvălim printr-un amestec de nisip cu fungicide sau, pur şi simplu, prin cenuşă.
Tuberculii astfel pregătiţi se pun într-o cameră încălzită la 20-22oC şi cu o umiditate relativă a aerului de 90-95%, în grămezi conice cu înălţimea de maxim 70-80 cm. Se elimină orice sursă de lumină. Umiditatea aerului se întreţine prin stropirea podelei sau/şi expunerea unor vase deschise umplute cu apă. Se mai poate recurge şi la acoperirea grămezilor cu folie, după o scurtă stropire a masei de tuberculi. Această perioadă poate să dureze în jur de 7-10 zile, cu specificarea ca în zilele 4-5, temperatura aerului să crească la 25oC. Când fermierul observă că s-au format deja colţi albi de maximum 3 mm, se trece la etapa a doua.

Detalii despre pregătirea, călirea pentru plantare şi înfiinţarea culturii în câmp puteţi citi în revista Ferma, ediţia 15-28 februarie 2015!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Merele lui Barbulea, motiv de râsete în şedinţa CJ Gorj

La solicitarea Consiliului Judeţean (CJ) Gorj, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Gorj a transmis acestei instituţii propunerile privind preţurile medii ale produselor agricole ce vor fi practicate în acest an. Consiliul Judeţean, potrivit legii, trebuie să aprobe aceste preţuri, după aprobare hotărârea transmiţându-se Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj, pentru a fi comunicat unităţilor fiscale în subordine. Acest ultim proiect aflat pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu Judeţean de vineri a născut ceva discuţii, după ce consilierul PNL, Valerică Barbulea, a cerut un amendament la proiectul de hotărâre, privind modificarea preţului la mere.
Amendamentul s-a supus al vot, dar consilierii care compun majoritatea nu au ştiut cum să voteze, spre amuzamentul celor din grupul PDL care aplaudau râzând nedumerirea consilierilor PSD. Preţul pe kilogramul de mere a fost de 2,31 de lei iar Barbulea vroia ca acesta să fie de la 1,80 de lei pe kilogramul de mere. Iniţial …

Au început plățile pentru motorina utilizată în agricultură pentru trimestrul IV 2016

APIA informează că astăzi, 11 aprilie, a început să efectueze plățile pentru cantitatea de motorină utilizată în agricultură pentru trimestrul IV 2016, în sumă totală de 78.151.029 lei, urmând ca cei 8.836 beneficiarii să își primească banii în cont până la sfărșitul săptămânii.
De asemenea, anunțăm potenţialii beneficiari că, până la data de 02.05.2017 inclusiv, se depun cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 ianuarie - 31 martie 2017 (trim. I al anului 2017). Valoarea accizei pntru anul 2017 este de 1,4185 lei/litru

Recomandări de la APIA privind cererile de subvenții

Nicolae Horumbă, director Proceduri plăți pe suprafață din APIA, a făcut câteva recomandări fermierilor care depun cererea unică pentru subvenții.



Terenurile cu statut incert
În primul rând, fermierul trebuie să-și clarifice situația terenurilor pe care le cultivă înainte de a veni la APIA. “Recomandarea mea personală este ca, dacă există terenuri cu statut incert, să le declare, pentru că sunt obligați, dar să nu solicite plata pentru ele. Există riscul ca, dacă se constată neconformități pentru acele suprafețe cu statut juridic incert sau situație neclară în documente, să fie penalizați. E mai simplu pentru fermier să declare că nu solicită plata pentru o parcelă”, spune directorul. Chiar dacă nu primește subvenție pentru acel teren, fermierul are obligația să respecte bunele condiții agricole și de mediu și este posibil să aibă și zone de interes ecologic pe el, care intră în calculul procentului de 5%.

Tabel centralizator
Ca noutate, anul acesta fermierii trebuie să depună un tabel …