Treceți la conținutul principal

Galaţi: Syngenta a lansat noile soluţii tehnologice pentru culturile de primăvară

În prezenţa a aproape 100 de fermieri, echipa Companiei Syngenta a prezentat portofoliul comercial pentru campania agricolă de primăvară.

Cei prezenţi au luat contact cu oferta lansată de Syngenta pentru acest an, între care la cultura porumbului se detaşează seminţele: SY Respect, NK Olympic, NK Aladium, SY Ondina, SY Arioso, SY Batanga, tratamentul la sămânţă cu fungicidul Maxim XL, grupa de erbicide cu: Touchdown Sistem, DualGold, Gardoprim Plus, Camix, Lumax, Banvel 480S, Casper, Callisto, Callisto Max, Elumix şi Mistral cu două formulări, insecticidele Force şi Karate Zeon.

Camix – un nou erbicid selectiv şi flexibil
În timpul simpozionului a fost prezentat noul erbicid pentru cultura porumbului – Camix – cu fereastră largă de aplicare: preemergenţă şi post emergenţă timpurie (trei frunze ale porumbului), cu un spectru de combatere buruieni monocotiledonate anuale şi dicotiledonate.

Proiectul 3 P
La porumb, trebuie subliniat Proiectul 3 P – precocitate – Productivitate –
Profitabilitate, combinaţia ideală între o genetică performantă, o tehnologie modernă şi condiţiile de mediu. Astfel, cultura „gestionează” mult mai bine fertilitatea naturală şi suplimentară a solului cu un start rapid şi un grad de uniformitate ridicat plantele ajung să acopere foarte repede distanţa dintre rânduri, înhibând dezvoltarea buruienilor ce pot apărea ulterior. Înflorirea la începutul lunii iunie atunci când arşiţa nu este pe deplin instalată asigură o polenizare mai bună.

Genetică de floarea-soarelui performantă
De asemenea, pentru floarea-soarelui, sunt puse la dispoziţia fermierilor gălăţeni seminţele de tip linoleic: NK Neoma (cel mai vândut hibrid Clearfield din Europa), NK Adagio, NK Alego, NK Meldini, NK Armoni, NK Brio, Tristan, Sanay RM, Subaro, Sumiko şi SY Flamengo, dar şi seminţe de tip high oleic: NK Ferti, Colombi şi Talento. Programul tehnologic pentru floarea-soarelui cuprinde produsele pentru tratamentul seminţei Apron şi Maxim, erbicidele Dual Gold, Fusilade Forte, Gardoprim Plus, Listego şi Touchdown Sistem, insecticidul Karate Zeon, fungicidul Amistar Xtra şi desicantul Reglone Forte.
Nici cultura de rapiţă nu a fost omisă, ca genetică sunt propuse seminţele NK Technic, Formula, Nelson şi Toccata, erbicidele Grasan, Teridox şi Fusilade Forte, fungicidele Toprex şi Amistar Xtra.

Illico şi Ingenio, două noi varietăţi de grâu
Pentru cereale, echipa Syngenta vine în portofoliul comercial cu Illico, un soi de grâu nearistat, performanţa geneticii elveţiene, şi cu Ingenio, soi de grâu aristat. Tehnologia aplicată celor două varietăţi de grâu cuprinde produsele Menara, Amistar Xtra, Karate Zeon, dar şi regulatorul de creştere Moddus.

OptiBonus - programul de susţinere a agriculturii performante
„Compania Syngenta lansează în acest an doi hibrizi de floarea-soarelui (Sumiko şi Subaro), rezistenţi la erbicidele pe bază de tribenuron metil, hibrizii SY Flamenco şi produsul high oleic Talento. În cultura porumbului, noile propuneri sunt hibrizii: SY Batanga, SY Arioso şi SY Aladium, precum şi pachetul Mistral Max, dimensionat pentru cinci hectare. Programul nostru OptiBonus de susţinere a agriculturii performante se bucură de o rată mai mare de participare, ceea ce ne indică faptul că fermierii doresc să înbunătăţească tehnologiile şi să preîntâmpine progresul în agricultură”, ne-a declarat Emil Nedelcu, manager regional vânzări Syngenta pentru zona de est.

Galaţiul – un judeţ cu cel mai mare potenţial de creştere
Oficialul Syngenta a continuat susţinând că: „La această întâlnire, am vrut să transmitem mesajul celor prezenţi potrivit căruia, Syngenta este un partener de nădejde, atât pentru fermieri, cât şi distribuitori care oferă soluţii adaptate fiecărei tehnologii, aplicate în cazul fiecărei ferme, de la tehnologii intensive până la cultivatori care utilizează tehnologii mai tradiţionale. Pot să spun că Galaţiul este unul din judeţele cu cel mai mare potenţial de creştere; este pus în valoare de fermierii prezenţi la acest simpozion şi dorim ca împreună să creştem şi să dezvoltăm tehnologiile, materialul semincer şi produsele de protecţie pentru culturile agricole”.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Când şi cum se aplică fertilizarea fazială

Lucrările la zi în agricultură

Loturile experimentale şi comparative cultivate pe suprafeţe întinse în cadrul TCE 3 Brazi reprezintă un fel de şcoală pentru toţi cei din judeţul Neamţ. O spun chiar fermierii care au avut şansa de a folosi ceea ce au experimentat specialiştii de aici în materie de tehnologie, dar şi de soiuri şi hibrizi. Inginerul care coordonează activitatea celor patru ferme din Neamţ ale TCE 3 Brazi este Vasile Iacob, cel cu care discutăm în rândurile de mai jos despre lucrările de întreţinere a culturilor de toamnă şi despre cum pregătim campania de primăvară.

Când şi cum se aplică fertilizarea fazială

- Să vorbim mai întâi despre culturile de toamnă. Ce tip de fertilizare aplicaţi şi care este momentul optim?

- Noi am început deja fertilizatul, în primul rând la rapiţă şi apoi la cerealele păioase. Obligatoriu începem cu fertilizarea la păioasele care au fost semănate mai târziu, pentru a stimula înfrăţirea. În cazul celor care sunt bine înfrăţite, aplicăm îngrăşămint…

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…