Treceți la conținutul principal

APIA: Au fost aprobate normele de ecocondiţionalitate în cadrul schemelor de sprijin pentru fermieri

Nerespectarea normelor privind ecocondiţionalitatea, ca urmare a unei acţiuni sau a unei omisiuni direct imputabile fermierului, conduce la aplicarea de sancţiuni administrative.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor au aprobat normele privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri. Pentru 2015 şi 2016 normele privind ecocondiţionalitatea cuprind şi obligaţia păstrării raportului dintre suprafaţa terenurilor utilizate ca pajişti permanente şi suprafaţa agricolă totală.

Normele privind ecocondiţionalitatea sunt obligatorii pentru fermierii care solicită plăţi directe şi ajutoare naţionale tranzitorii, beneficiarii primelor anuale în cadrul măsurilor pentru împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite, plăţi de agromediu şi clima, sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică, sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică, plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, plăţi pentru angajamente de silvomediu şi măsuri de sprijin în sectorul pomicol, fermierii care solicită sprijin prin măsuri de piaţă în sectorul vitivinicol, fermierii care solicită plăţi prin alte scheme şi măsuri de sprijin din fonduri UE sau din bugetul naţional pentru care trebuie respectate normele de ecoconditionalitate, în conformitate cu reglementările în vigoare. De asemenea, normele privind ecoconditionalitatea cuprind cerinţele legale în materie de gestionare şi standardele privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor referitoare la următoarele domenii: mediu, schimbări climatice şi bunele condiţii agricole ale terenurilor; sănătatea publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor; bunăstarea animalelor.

Orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin prevăzute la art. 3 alin. (1) trebuie să respecte normele privind ecocondiţionalitatea prevăzute, pentru anii 2015 şi 2016 normele cuprinzând şi obligaţia păstrării raportului dintre suprafaţa terenurilor utilizate ca pajişti permanente şi suprafaţa agricolă totală, declarate în anul 2007, în conformitate cu prevederile art. 93 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului. Responsabile de implementarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin sunt Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. În ceea ce priveşte Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), aceasta are obligaţia de a raporta către APIA toate neconformităţile în materie de ecocondiţionalitate constatate în timpul acţiunilor de inspecţie şi control, atât în cadrul eşantionului de control şi supracontrol pentru ecocondiţionalitate, cât şi în afara acestuia, în structura de date agreată în acordul de delegare.

Potrivit legii, nerespectarea normelor privind ecocondiţionalitatea, ca urmare a unei acţiuni sau a unei omisiuni direct imputabile fermierului care a solicitat plăţi în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin în anul calendaristic în cauză conduce la aplicarea sancţiunilor administrative, conform prevederilor art. 91 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al PE ŞI al CE, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau circumstanţe excepţionale prevazute de regulamentul menţionat. Legat de informarea fermierilor cu privire la normele de ecocondiţionalitate, aceasta revine următoarelor instituţii: APIA, AFIR, ANF, ANSVSA, Direcţiile pentru Agricultură judeţene, Camerele pentru agricultură judeţene, precum şi alte structuri cu atribuţii de informare şi consultanţă agricolă din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…