Treceți la conținutul principal

Agricultorii vor plăti impozite mai mici, după ce normele de venit au fost diminuate

Cultivatorii de teren agricol şi crescătorii de animale din judeţ vor plăti în 2015 un impozit mai mic pentru veniturile realizate în agricultură. Asta după ce normele de venit stabilite pentruimpozitarea veniturilor din agricultură în 2015, pentru anul 2014, sunt în general mai mici decât cele stabilite în 2014, pentru 2013. Aceste norme de venit nu sunt decât o confirmare a anului prost din cele mai multe ramuri ale agriculturii. Mai exact, a veniturilor mici pe care le-au realizat cei care au cultivat teren sau au crescut animale, păsări sau albine.



Normele de venit au fost diminuate în baza raportului cheltuieli-venituri
Vasile Costan, directorul Direcţiei Agricole Suceava, a explicat că normele de venit au fost stabilite în baza datelor concrete de la nivelul judeţului. Au fost luate în calcul cheltuielile cu însămânţarea şi îngrăşământul, de exemplu, care au fost în creştere. Cu câteva excepţii, preţurile culturilor agricole, producţia 2014, au fost mai mici ca în anul anterior, în timp ce la sectorul creşterii bovinelor cheltuielile au crescut, însă preţul laptelui este şi el în scădere. Situaţia a stat cel puţin la fel de prost şi în ceea ce-i priveşte pe apicultori.
„Specialiştii instituţiei noastre au făcut note de fundamentare privind fiecare produs vegetal şi pe specii de animale. Având în vedere raporturile între cheltuieli şi venituri au rezultat normele de venit care au fost acceptate şi aprobate de Direcţia de Finanţe”, a declarat Vasile Costan, subliniind că normele au fost stabilite în acord cu reprezentanţii celor mai importante asociaţii de cultivatori de teren, de pomicultori şi de crescători de animale.

Normele de venit stabilite
Normele de venit pentru 2015 sunt următoarele: vaci şi bivoliţe 200 de lei per cap de animal, oi şi capre – 20 de lei, proci la îngrăşat – 33 de lei, păsări de curte – doi lei, familii de albine – 19 lei.
În ceea ce priveşte sectorul vegetal, normele de venit stabilite sunt următoarele: cereale – 210 lei la hectar, plante oleaginoase – 220 de lei, cartofi – 670 de lei, sfeclă de zahăr – 310 lei, tutun – 620 lei, legume în câmp – 1.170 lei, legume în spaţii protejate – 2.150 lei, leguminoase pentru boabe – 350 lei, pomi de rod – 1.405 lei, arbuşti fructiferi – 650 lei, flori şi plante ornamentale – 3.150 lei, vie pe rod – 450 lei.

Diminuări importante faţă de normele de venit stabilite în 2014
Comparativ cu normele stabilite în 2014, sumele sunt în cele mai multe cazuri mai mici. De exemplu, norma de venit la cap de bovină s-a diminuat de la 250 de lei la 200 de lei. La oi şi capre a scăzut de la 26 la 20 de lei, în timp ce la familii de albine a scăzut de la 27 la 19 lei. La cereale norma de venit a scăzut de la 215 la 210 lei. Cea mai drastică scădere a normei de venit este însă la cartof, de la 1.200 de lei în 2014 la 670 de lei. Această scădere se explică prin preţul foarte scăzut al cartofilor recoltaţi anul trecut.

Cine plăteşte impozit în agricultură
Normele de venit înseamnă impozite mai mici în condiţiile în care din aceste sume se calculează impozitul de 16% în agricultură. Impozitele sunt plătite însă doar de agricultorii şi crescătorii de animale care au producţii ce depăşesc consumul propriu. Impozitul se aplică celor care cultivă mai mult de două hectare de teren cu cereale, cartofi sau sfeclă de zahăr. De asemenea, sunt impozitate veniturile obţinute din exploatarea unor culturi mai mari de 0,5 hectare de legume în câmp; 0,2 hectare de legume în spaţii protejate; 1,5 hectare de pomi pe rod şi 0,5 hectare de vie pe rod. În ceea ce priveşte crescătorii de animale, impozitul se aplică celor care au mai mult de două bovine, 10 ovine sau 10 caprine.
Trebuie spus că impozitul pe venit se plăteşte doar pentru ceea ce este peste aceste efective. De exemplu, cine are cinci vaci este scutit de impozit pentru două şi plăteşte pentru următoarele trei. În cazul normei de venit din 2015 asta înseamnă 32 de lei pentru fiecare bovină (16% din 200 de lei).

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…