Treceți la conținutul principal

Vocea fermierului: „Statul ne înghesuie cu taxe şi impozite, iar traderii ne jecmănesc pe faţă!”

Imediat după sărbătorile de iarnă, l-am întrebat pe inginerul Costel Lăpuşneanu, fermier din judeţul Galaţi, ce îşi doreşte pentru exploataţie lui agricolă în acest an în care abia am păşit.

„Odată cu noul PNDR 2014 - 2020, îmi doresc să construiesc un siloz prin accesarea fondurilor europene. Dar înainte de asta îmi doresc un ministru nou, un adevărat reprezentant pentru noi, micii fermieri, - de-alde traistă-n băţ - care muncim pământul şi praful îl dăm dintr-o parte într-alta. Aş vrea un ministru nou, mai responsabil care să nu spună numai vorbe goale şi să fie mai autoritar”, mi-a răspuns producătorul agricol vădit indignat. (...)

„Ne înghesuie cu taxe şi impozite, iar traderii ne jecmănesc pe faţă!”
Apoi a adus în discuţie sistemul fiscal românesc. „În condiţile ăstea, cu fiscalitate excesiv de mare, cu impozitarea din agricultură, noi, fermierii, o să fim obligaţi ne ducem către piaţa neagră, către zona întunecată a economiei. An de an ne înghesuie cu impozite şi taxe astfel încât nu reuşim să facem faţă, să ne onorăm obligaţiile contractuale în primul rînd faţă de arendatori şi faţă de societăţile mari care ne-au creditat cu inputuri. De asemenea, marii traderi de cereale fac legea în România şi nu au nici cel mai mic bun simţ faţă de autorităţile statului şi faţă de noi, fermierii, ne jecmănesc pe faţă cu mult cinism”, susţine vocea indignată a lui Costel Lăpuşneanu.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…