Treceți la conținutul principal

Top 10 idei de afaceri agricole pe suprafețe mici în 2015

Pentru românii care locuiesc la țară și dețin suprafețe mici de teren, ideea unei afaceri care să le completeze venituri poate porni cu doar câteva sute de euro. Cele mai profitabile pe termen scurt se dovedește frecvent a fi creșterea animalelor, iar sezonul rece este ideal pentru a cumpăra animale, pentru că prețul lor este mai scăzut. Totuși, cele mai ieftine animale rămân cele cumpărate înainte de intrarea în iarnă, când crescătorii care scot la vânzare iau în calcul că aceste animale vor fi un cost în plus în lunile următoare, așa că sunt dispuși să mai lase din preț.



Iată care sunt câteva idei de afaceri pe suprafețe mici de teren:

1.Creșterea prepelițelor
Afacerea cu prepelițe are nevoie de un spațiu foarte mic, întrucât păsările cresc în cutii etajate, condiții în care se dezvoltă rapid și fără probleme. Când vorbim despre creșterea prepelițelor există, cu siguranță, mai multe modele, însă fiecare are o perspectivă bună pe termen scurt și mediu, odată cu creșterea cererii pentru ouăle de prepeliță și, mai nou, și pentru carnea de prepeliță. Un exemplu de succes în acest business agricol este afacerea lui Lucian Stancu, proprietarul de la „Ferma Bunicii”. La doi ani de la inaugurare, afacerea s-a completat cu o nouă hală de producţie, complet automatizată, cu o capacitate de 100.000 de prepeliţe, iar secretul profitului a fost parteneriatul cu marile rețele de magazine, unde Lucian Stancu s-a dus să negocieze contracte ferme încă de la începutul afacerii sale.

Alt model în creșterea prepelițelor ca afacere este cel al familiei Dumitru din Fundeni. Construită inițial ca un business care să aducă încă un venit, afacerea cu prepelițe a fost aleasă după o îndelungă documentare cu o investiție inițială în achizția a 80 de păsări și 600 de ouă, precum și două incubatoare și cinci cuști ouătoare. În total, s-a ajuns, pe hârtie, la 1.790 de lei. Producția anuală de ouă a microfermei de prepelițe de la Fundeni este de aproximativ 240.000-350.000 de ouă pe an și aproximativ 3.000-4.000 kg carcasă de prepeliță. ”Din punctul nostru de vedere este o afacere foarte profitabilă dar trebuie luată cu pași mărunți, adică creșterea capacității de producție să se facă treptat, în funcție de clienții pe care îi avem”, este recomandarea fermierilor.

2.Fabricarea dulcețurilor
Afacerea cu dulcețuri a prins avânt în ultimii doi ani, când mai multe familii, chiar și tineri, au reușit să se impună pe piața autohtonă cu branduri proprii. Un avantaj este consumatorul tot mai educat, care apreciază un produs bine făcut, din ingrediente naturale și care respectă o rețetă tradițională. De aceste lucruri au fost conștienți încă de la început fondatorii făbricuței de dulcețuri Bunicel.ro – Mihai Zaharia și Alexandra Răpăilă. Afacerea pornită de cei doi tineri în Costești, județul Argeș cu doar 5.000 de euro s-a amortizat din primul an, iar în al doilea an, producția de borcane cu dulceață a fost triplată.

3.Fabricarea conservelor
Pentru legumicultori mai ales, producția de conserve de legume este o sursă în plus de venit. Se pot folosi legumele cu defecte sau cele care nu mai ajung pe tarabele din piață. De la murături, la tocană de legume sau zacuscă, familiile din mediul rural pot să își rotunjească veniturile așa cum a făcut și familia Mărăcineanu din din localitatea Brătășanca – comuna Filipești de Târg. De la un an la altul numărul borcanelor cu bunătăți a crescut aproape exponenţial,iar toamna lui 2014 a umplut cămara prahovenilor cu mii de borcane cu bunătăţi de casă, iar vânzările au mers bine în ultimele luni, mai ales în piețele din marile orașe.

4.Producția de ceaiuri naturale
Cu o mică grădină, dar și cunoștințe temeinice despre plantele medicinale, o familie din mediul rural poate să dezvolte o afacere cu ceiuri naturale. Este drept, activitatea nu este una ușoară, ci presupune ca antreprenorii să fie mereu în căutarea frunzelor și florilor cu puteri vindecătoare, dar și să își fac propria uscătorie de plante. Investiția este însă minimă, iar câștigurile vor fi proporționale cu promovarea inteligentă a acestui business de nișă.

Cultivarea plantelor medicinale, afacere agricolă pe suprafețe mici. Cum a reușit un învățător de țară să facă profit pe câteva sute de metri pătrați de grădină

5.Ferma de iepuri
O fermă de iepuri este o idee de afacere ușor de pus în practică într-o gospodărie medie de la țară. Animalel au nevoie de cuști speciale, iar hrana este ușor de procurat. Singura provocare este înființarea sau găsirea unui abator în care sacrificarea iepurilor să fie făcută conform normelor europene pentru ca mai apoi carnea să poată ajunge în magazine. O altă sursă de venit din creșterea iepurilor este blana acestora, care trebuie însă prelucrată foarte bine pentru a avea calitatea dorită.

Cum să faci profit dintr-o fermă de iepuri

Un bucureştean deschide SINGURUL abator de iepuri din România. Ultima unitate specializată s-a închis în 2008

Sfaturile unui mare crescător pentru cei care vor să își facă fermă de iepuri: ”Înmulţeşti zece iepuroaice cu doi iepuroi şi nu mai cumperi niciodată carne”

„Fermieii nici nu-şi dau seama ce pierd. Socoteala e simplă: dacă o familie de la ţară ar investi în cumpărarea pentru început a zece iepuroaice şi doi iepuroi pe care i-ar creşte doar cu ce ierburi şi alte resturi vegetale de prin gospodărie, nu ar mai cheltui niciun ban pentru a cumpăra carne. Un astfel de început asigură unei întregi familii tot necesarul de carne”, spune Marius Coblişan, proprietarul unei ferme de creştere tradiţională a iepurilor amplasată în satul Ruginoasa, din judeţul Sălaj.
Iepurii de la ferma tradiţională a lui Marius Coblișan se vând în viu cu 17 lei/kg şi cu 30 lei/kg în carcasă, la calitate premium. Vânzările cele mai mari sunt în lunile premergătoare Paştelui. În supermarket, carcasele de iepuri provenite din import Ungaria şi Cehia se vând cu 46 lei/kg, calitatea a III-a. Carcasele de calitatea a III a au sub două kilograme, la calitatea a II -a- greutatea este de 2-3 kilograme. Carcasele calitatea premium au peste 3 kg.

6.Creșterea găinilor ouătoare
Păsările de curte pot aduce și ele venituri frumușele, cu condiția ca ele să fie crescute cu hrană naturală, cu cereale, și să aibă acces la verdeață. Sunt tot mai căutate ouăle de casă produse în gospodărie, astfel că și creșterea găinilor ouătoare se poate transforma într-o afacere profitabilă pe suprafețe mici.

7.Creșterea găinilor de carne
Rasele de găinile de carne sunt o opțiune bună pentru familiile din mediul rural. Astfel, există chiar și un program național în care micii fermieri pot intra pentru a deveni furnizori de pui țărănești pe piața națională. Ca și investiție, echiparea unei hale pentru creșterea puilor de carne se ridică la circa 7.000 de euro cu toate dotările, izolat și autorizat sanitar pentru creșterea păsărilor. Ca capitolul venituri, în urma valorificării puilor, micii fermieri pot câștiga cel puțin 16.000 de euro anual.

8.Ferma de porci
Este drept că în industria cărnii, fermele mari de porci fac legea, însă există și anumite rase de porci care pot aduce venituri bune chiar dacă sunt crescute în regim gospodăresc. Este vorba de rasa Mangalița, dar și de porcii vietnamezi. Despre aceste două rase se știe că au o carne mai sănătoasă, săracă în colesterol și bogată în grăsimi sănătoase. Astfel, un model de fermă gospodărească de porci vietnamezi este cea a tânărului Dragoș Oancea din Comarnic, care și-a adus primele exemplare din Germania. ”O scroafă matură, la 60 de kilograme, se vinde cu 1.000 – 1.200 lei, în timp ce un porc obișnuit la aceeași greutate ar fi cam 700 de lei. Pentru mine e mai rentabil să îi vând de mici. De exemplu, o femelă îmi face 9-10 purcei, dacă îi vând imediat după înțărcare, îi dau cu 200 de lei bucata, iar investiția în ei este foarte mică. Așa că de la o femelă pot să câștig 2.000 de lei fără nici o investiție decât mâncarea pe care i-o dau acesteia pe parcursul gestației”, explică crescătorul de porci vietnamezi.

În ciuda prețului mai mare la care se vinde carnea acestora, întreținerea este chiar mai mică decât în cazul porcilor comuni. Un porc matur mănâncă 2 kilograme de furaj pe zi și în general hrană de sezon: lucernă verde, iarbă și porumb, iar iarna cartofi, sfeclă, mere.

9.Ferma de capre
Creșterea caprelor este la limita afacerilor agricole pe suprafețe mici pentru că este nevoie atât de un adăpost pentru caprine, dar și de spațiu ca acestea să zburde și să iasă la păscut. Astfel, pentru Irina Ciochină, o tânără ieșeancă de 29 de ani, investiția în afacerea sa cu capre s-a ridicat la 100.000 de euro – o sumă importantă cu care s-a clădit o fermă mijlocie de succes. Potrivit antreprenoarei, laptele de capră se comercializează la un preț mai bun decât cel de vacă, la fel și brânza și alte lactate din laptele caprinelor. Se poate valorifica și carnea de capră și chiar și părul acestor animale poate fi vândut producătorilor de covoare tradiționale.

10.Cultura celor mai profitabile plante agricole
Pentru proprietarii de suprafețe mici de teren agricol, cea mai rentabilă afacere este cultivarea unor plante care dau randamente bune cu cheltuieli minime și care se comercializează ușor, la un preț bun.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Şeful MADR: Preşedintele ADS a fost demis, dar demiterea nu are legătură cu percheziţiile DNA

Preşedintele Agenţiei pentru Domeniile Statului, Dan Lucian Ştefan Mogoş, a fost demis vineri, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Şeful MADR a precizat că demiterea nu a avut legătură cu percheziţiile de vineri de la ADS, ci s-a urmărit îmbunătăţirea managementului Agenţiei, decizia fiindu-i comunicată lui Mogoş încă din luna septembrie.“Astăzi a fost demis preşedintele ADS. Era o măsură pe care i-am adus-o la cunoştinţă încă din luna septembrie. Simţeam nevoia de îmbunătăţire a managementului Agenţiei. Din păcate, din 23 septembrie, este în concediu medical. Astăzi, am înţeles că îi expiră concediul medical, ca atare, de ieri (joi n.r), au pornit documentele pentru demiterea şi înlocuirea acestuia, lucru care s-a întâmplat astăzi (n.r. vineri)”, a explicat Constantin.
“Decizia i-am comunicat-o din luna septembrie, fără să am dovezi sau suspiciuni, ci pentru faptul că simţeam nevoia unei îmbunătăţiri a managementului Agenţiei”, a adăugat el The original article may stil…

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.