Treceți la conținutul principal

Sărbători creştine în perioada 5 -11 ianuarie 2015. Boboteaza şi Sfântul Ion


5 L Ajunul Bobotezei; Sfântul Mucenic Teotempt şi Sfânta Muceniţă Teona; Cuvioasa Sinclitichia Post negru
6 M † Boboteaza - Botezul Domnului
7 M † Soborul Sfântului Ioan Botezătorul Dezlegare la peste
8 J Sfântul Cuvios Gheorghe Hozevitul; Cuvioasa Domnica
9 V Sfântul Mucenic Polieuct Post
10 S † Cuviosul Antipa de la Calapodesti; Sfântul Grigorie al Nişei
11 D † Cuviosul Teodosie cel Mare, începătorul vieţii de obşte - Ap. Efeseni IV, 7-13Ev. Matei IV, 12-17glas 6, voscr. 9
Predică la Duminica după Botezul Domnului - Ap. Efeseni IV, 7-13Ev. Matei IV, 12-17glas 6, voscr.

Boboteaza - Botezul Domnului

Pe data de 6 ianuarie, creştinii ortodocşi prăznuiesc Botezul Domnului sau Boboteaza. Această sărbătoare reprezintă botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. În ajunul şi în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor şi preoţilor se sfinţeşte aghiasma cea mare.

Obiceiuri de Bobotează
Boboteaza, serbată în ziua de 6 ianuarie, încheie ciclul sărbătorilor de iarnă şi are, pe lângă înţelesurile creştine - momentul naşterii spirituale a Mântuitorului - trăsături de mare sărbătoare populară.

În ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din "camera de curat" se aşterne o fată de masă, aleasa special pentru acest moment, sub faţă de masă se pune fan sau otava iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgăre de sare. Deasupra se aşează douăsprezece feluri de mâncare: coliva - grâu pişat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă pisată -, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ("găluşte") umplute cu crupe, borş de "burechiuse" sau "urechiuşele babei" - borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, ce au colţurile lipite în formă de urechiuşe -, borş de peşte, peste prăjit, "vărzare" - plăcinte de post umplute cu tocătura de varză acră -, plăcinte cu mac etc.

Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare iar, imediat după sfinţirea mesei, parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru "a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prăsilă".

Altă dată, după ce preotul rostea Troparul Botezului şi stropea cu agheasmă în casă şi pe gospodari, era invitat să se aşeze pe laviţă. Sub lăicerul de pe laviţă erau aşezate, din timp, boabe de porumb - "ca să stea cloştile pe ouă" - şi busuioc - "ca să vină petitorii'. Busuiocul acesta era folosit, mai târziu, în descântecele de dragoste.

În semn de răsplata se dădeau: bucate ("desagarului"), bani (preotului), nuci, mere şi covrigi (copiilor) iar, pe crucea preotului, gospodina casei aşeză cel mai frumos fuior de cânepă. Oferirea fuiorului avea mai multe semnificaţii: se credea că de firele acestuia se vor prinde toate relele, că fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele morţilor sau că Maica Domnului va face din cânepă un voloc cu care va prinde sufletele morţilor din iad pentru a le ridica în rai.

Ajunul Bobotezei
Ajunul Bobotezei era, în egală măsură, şi un moment favorabil farmecelor, descântecelor şi altor practici magice. Dimineaţa, înainte de aprinderea focului, se strângeau cenuşa din soba şi gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice şi a le proteja de gujulii". Fânul de sub faţa de masă şi bulgării de sare se adăugau în hrana animalelor "pentru a le feri de farmece, de boli şi de duhurile rele". În acelaşi scop era folosită şi agheasma luată de la preotul care venea cu Iordanul.

Se credea că dacă, în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii erau încărcaţi cu promoroaca, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile.

În această zi erau interzise certurile în casă şi nu se dădea nimic că împrumut, nici măcar jăratec din focul din vatră.
În seara de Ajun se săvârşeau practici de aflare a duratei vieţii. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatră şi se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri, va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede.

Boboteaza - sfiniţirea apei
În ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face, şi astăzi, cu multă atenţie, în fiecare comunitate. Locul de desfăşurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg - unde să fie cel puţin o fântână -, în imediata vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apă, care se punea în vase mari de lemn şi, tot acum, se taie, la rău, o cruce mare de gheaţă. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se afla în mod normal în curtea bisericii, se desfăşoară întreg ceremonialul religios, la care participă toată suflarea comunităţii.

După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean îşi ia apă sfinţită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă. Pe drumul de întoarcere ei strigă "Chiraleisa"- pentru belşugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului şi pentru creşterea cât mai mare a cânepii - şi toarnă câte puţină agheasma în toate fântânile întâlnite în cale. Odată ajunşi acasă, oamenii sfinţesc cu agheasmă sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa şi interiorul casei.

Boboteaza - practici populare de purificare a spaţiului şi de alungare a spiritelor malefice
Boboteaza cumulează elemente specifice de reînnoire a timpului calendaristic, la riturile creştine adăugându-se practici populare de purificare a spaţiului şi de alungare a spiritelor malefice. În Bucovina, purificarea aerului se făcea, cândva, prin focuri şi fumegatii, în cadrul unui obicei numit Ardeasca. Această manifestare avea loc imediat după sfinţirea apei când tinerii se retrăgeau pe locuri mai înalte, având asupra lor cărbuni aprinşi ce fuseseră folosiţi anterior la aprinderea secaluselor, şi aprindeau focurile de Boboteaza. Rugul era făcut din vreascuri şi frunze uscate strânse de feciori cu o zi înainte. Tinerii cântau şi dansau în jurul focului şi săreau peste foc, atunci când acesta se mai potolea, în credinţa că vor fi feriţi, astfel, de boli şi de păcate. La plecare, fiecare lua cărbuni aprinşi cu care, odată ajunşi acasă, afumau pomii din livada în scop fertilizator. De asemenea, înconjurau casa cu pulberea folosită ca încărcătura pentru secaluse crezând că, în acest fel, casa va fi ferită de primejdii, mai ales de trăsnete.

În cele trei zile, cât tine Boboteaza în Bucovina, există sate în care vecinii, prietenii şi rudele obişnuiesc a se colinda reciproc, după cum există comunităţi în care, în aceste zile, reapar mascaţii. Tinerii, mascaţi în babe şi moşnegi, colindă mai ales pe la casele unde se găsesc fete de măritat, obiceiul fiind o reminiscenţă a cultului moşilor şi strămoşilor precum şi a unor vechi practici fertilizatoare.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Sorin Radu, noul nume vehiculat pentru a prelua portofoliul de secretar de stat în locul lui George Turtoi. Marius Faur în continuare în cărți pentru șefia APIA

Surse apropiate premierului României, Dacian Cioloș, au precizat sub semnul anonimatului că Sorin Radu, fostul director general adjunct al Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 6 Nord-Vest Satu Mare, ar fi următorul pe lista ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, pentru a fi secretar de stat responsabil cu fondurile europene, practic succesorul lui George Turtoi care a demisionat cu ceva zile în urmă.
„Deocamdată se vrea aducerea lui Sorin Radu, care a fost la Centrul Regional Nord, Satu Mare. Este foarte bun pe fonduri europene; s-a agreat cu premierul. Cei de la Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 6 Nord-Vest Satu Mare au cea mai bună absorbție, cei de la conducerea Ministerului Agriculturii îl știu de ani de zile. Este un tip super OK, nu este intrat în nimic, nu are probleme de niciun fel”, au spus sursele guvernamentale.

Informația confirmă spusele lui Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, care a declarat pentru un post de televiziune că …

Iarna grea, omătul mare - semne rele pentru anul agricol

Temperaturile extrem de scăzute de la începutul acestui an spulberă şansele unui an agricol bun. Unele culturi sunt compromise în totalitate, iar altele, în proporţii de 30-50%.

Încă de la sfârşitul anului trecut, fermierii şi chiar ministrul de atunci al Agriculturii, Valeriu Tabără, avertizau că anul agricol 2012 nu va fi deloc unul uşor. Seceta din a doua jumătate a lui 2011 a compromis complet producţia de rapiţă şi a afectat întregul sector al cerealelor. Gerul şi cantitatea uriaşă de zăpadă de la începutul acestui an îşi vor pune şi ele amprenta asupra producţiei agricole din 2012.

Primul bilanţ al îngheţului

Deocamdată, nu există un bilanţ final al daunelor cauzate de fenomenele meteo extreme, însă fermierii spun că, şi în contextul unei primăveri favorabile, pagubele produse până în acest punct nu se mai pot remedia. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a prezentat, săptămâna trecută, primele statistici oficiale conform cărora, până în acest moment, sunt afectate …

Intalnire de lucru cu crescatorii de ovine si caprine privind subventiile din 2011

Valeriu Tabara, ministrul agriculturii, s-a intalnit, miercuri 30 martie 2011, cu reprezentantii Federatiei Crescatorilor de Ovine si Caprine din Romania Romovis 2000, la sediul Ministerului Agriculturii.

Principalele teme abordate cu aceasta ocazie au fost elaborarea Normelor Metodologice privind schemele de sprijin prin Platile Nationale Directe Complementare (CNDP) pentru sectorul ovine/caprine pentru anul 2011 si masurile 112 – Instalarea tinerilor fermieri si 141 – Sprijin pentru fermele de semi-subzistenta, cuprinse de Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR).

Astfel, au fost discutate termenele de depunere a cererilor pentru CNDP ovine/caprine si perioadele de efectuare a controlului in teren. Reprezentantii ministerului au precizat ca una dintre problemele care necesita clarificare este cea a numarului de animale existent, iar efectivul eligibil pentru care se solicita sprijin trebuie verificat prin controlul in teren.

In ceea ce priveste masurile din PNDR, s-au purtat …