Treceți la conținutul principal

Sărbători creştine în perioada 5 -11 ianuarie 2015. Boboteaza şi Sfântul Ion


5 L Ajunul Bobotezei; Sfântul Mucenic Teotempt şi Sfânta Muceniţă Teona; Cuvioasa Sinclitichia Post negru
6 M † Boboteaza - Botezul Domnului
7 M † Soborul Sfântului Ioan Botezătorul Dezlegare la peste
8 J Sfântul Cuvios Gheorghe Hozevitul; Cuvioasa Domnica
9 V Sfântul Mucenic Polieuct Post
10 S † Cuviosul Antipa de la Calapodesti; Sfântul Grigorie al Nişei
11 D † Cuviosul Teodosie cel Mare, începătorul vieţii de obşte - Ap. Efeseni IV, 7-13Ev. Matei IV, 12-17glas 6, voscr. 9
Predică la Duminica după Botezul Domnului - Ap. Efeseni IV, 7-13Ev. Matei IV, 12-17glas 6, voscr.

Boboteaza - Botezul Domnului

Pe data de 6 ianuarie, creştinii ortodocşi prăznuiesc Botezul Domnului sau Boboteaza. Această sărbătoare reprezintă botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. În ajunul şi în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor şi preoţilor se sfinţeşte aghiasma cea mare.

Obiceiuri de Bobotează
Boboteaza, serbată în ziua de 6 ianuarie, încheie ciclul sărbătorilor de iarnă şi are, pe lângă înţelesurile creştine - momentul naşterii spirituale a Mântuitorului - trăsături de mare sărbătoare populară.

În ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din "camera de curat" se aşterne o fată de masă, aleasa special pentru acest moment, sub faţă de masă se pune fan sau otava iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgăre de sare. Deasupra se aşează douăsprezece feluri de mâncare: coliva - grâu pişat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă pisată -, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ("găluşte") umplute cu crupe, borş de "burechiuse" sau "urechiuşele babei" - borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, ce au colţurile lipite în formă de urechiuşe -, borş de peşte, peste prăjit, "vărzare" - plăcinte de post umplute cu tocătura de varză acră -, plăcinte cu mac etc.

Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare iar, imediat după sfinţirea mesei, parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru "a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prăsilă".

Altă dată, după ce preotul rostea Troparul Botezului şi stropea cu agheasmă în casă şi pe gospodari, era invitat să se aşeze pe laviţă. Sub lăicerul de pe laviţă erau aşezate, din timp, boabe de porumb - "ca să stea cloştile pe ouă" - şi busuioc - "ca să vină petitorii'. Busuiocul acesta era folosit, mai târziu, în descântecele de dragoste.

În semn de răsplata se dădeau: bucate ("desagarului"), bani (preotului), nuci, mere şi covrigi (copiilor) iar, pe crucea preotului, gospodina casei aşeză cel mai frumos fuior de cânepă. Oferirea fuiorului avea mai multe semnificaţii: se credea că de firele acestuia se vor prinde toate relele, că fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele morţilor sau că Maica Domnului va face din cânepă un voloc cu care va prinde sufletele morţilor din iad pentru a le ridica în rai.

Ajunul Bobotezei
Ajunul Bobotezei era, în egală măsură, şi un moment favorabil farmecelor, descântecelor şi altor practici magice. Dimineaţa, înainte de aprinderea focului, se strângeau cenuşa din soba şi gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice şi a le proteja de gujulii". Fânul de sub faţa de masă şi bulgării de sare se adăugau în hrana animalelor "pentru a le feri de farmece, de boli şi de duhurile rele". În acelaşi scop era folosită şi agheasma luată de la preotul care venea cu Iordanul.

Se credea că dacă, în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii erau încărcaţi cu promoroaca, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile.

În această zi erau interzise certurile în casă şi nu se dădea nimic că împrumut, nici măcar jăratec din focul din vatră.
În seara de Ajun se săvârşeau practici de aflare a duratei vieţii. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatră şi se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri, va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede.

Boboteaza - sfiniţirea apei
În ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face, şi astăzi, cu multă atenţie, în fiecare comunitate. Locul de desfăşurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg - unde să fie cel puţin o fântână -, în imediata vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apă, care se punea în vase mari de lemn şi, tot acum, se taie, la rău, o cruce mare de gheaţă. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se afla în mod normal în curtea bisericii, se desfăşoară întreg ceremonialul religios, la care participă toată suflarea comunităţii.

După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean îşi ia apă sfinţită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă. Pe drumul de întoarcere ei strigă "Chiraleisa"- pentru belşugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului şi pentru creşterea cât mai mare a cânepii - şi toarnă câte puţină agheasma în toate fântânile întâlnite în cale. Odată ajunşi acasă, oamenii sfinţesc cu agheasmă sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa şi interiorul casei.

Boboteaza - practici populare de purificare a spaţiului şi de alungare a spiritelor malefice
Boboteaza cumulează elemente specifice de reînnoire a timpului calendaristic, la riturile creştine adăugându-se practici populare de purificare a spaţiului şi de alungare a spiritelor malefice. În Bucovina, purificarea aerului se făcea, cândva, prin focuri şi fumegatii, în cadrul unui obicei numit Ardeasca. Această manifestare avea loc imediat după sfinţirea apei când tinerii se retrăgeau pe locuri mai înalte, având asupra lor cărbuni aprinşi ce fuseseră folosiţi anterior la aprinderea secaluselor, şi aprindeau focurile de Boboteaza. Rugul era făcut din vreascuri şi frunze uscate strânse de feciori cu o zi înainte. Tinerii cântau şi dansau în jurul focului şi săreau peste foc, atunci când acesta se mai potolea, în credinţa că vor fi feriţi, astfel, de boli şi de păcate. La plecare, fiecare lua cărbuni aprinşi cu care, odată ajunşi acasă, afumau pomii din livada în scop fertilizator. De asemenea, înconjurau casa cu pulberea folosită ca încărcătura pentru secaluse crezând că, în acest fel, casa va fi ferită de primejdii, mai ales de trăsnete.

În cele trei zile, cât tine Boboteaza în Bucovina, există sate în care vecinii, prietenii şi rudele obişnuiesc a se colinda reciproc, după cum există comunităţi în care, în aceste zile, reapar mascaţii. Tinerii, mascaţi în babe şi moşnegi, colindă mai ales pe la casele unde se găsesc fete de măritat, obiceiul fiind o reminiscenţă a cultului moşilor şi strămoşilor precum şi a unor vechi practici fertilizatoare.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Merele lui Barbulea, motiv de râsete în şedinţa CJ Gorj

La solicitarea Consiliului Judeţean (CJ) Gorj, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Gorj a transmis acestei instituţii propunerile privind preţurile medii ale produselor agricole ce vor fi practicate în acest an. Consiliul Judeţean, potrivit legii, trebuie să aprobe aceste preţuri, după aprobare hotărârea transmiţându-se Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj, pentru a fi comunicat unităţilor fiscale în subordine. Acest ultim proiect aflat pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu Judeţean de vineri a născut ceva discuţii, după ce consilierul PNL, Valerică Barbulea, a cerut un amendament la proiectul de hotărâre, privind modificarea preţului la mere.
Amendamentul s-a supus al vot, dar consilierii care compun majoritatea nu au ştiut cum să voteze, spre amuzamentul celor din grupul PDL care aplaudau râzând nedumerirea consilierilor PSD. Preţul pe kilogramul de mere a fost de 2,31 de lei iar Barbulea vroia ca acesta să fie de la 1,80 de lei pe kilogramul de mere. Iniţial …

Au început plățile pentru motorina utilizată în agricultură pentru trimestrul IV 2016

APIA informează că astăzi, 11 aprilie, a început să efectueze plățile pentru cantitatea de motorină utilizată în agricultură pentru trimestrul IV 2016, în sumă totală de 78.151.029 lei, urmând ca cei 8.836 beneficiarii să își primească banii în cont până la sfărșitul săptămânii.
De asemenea, anunțăm potenţialii beneficiari că, până la data de 02.05.2017 inclusiv, se depun cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 ianuarie - 31 martie 2017 (trim. I al anului 2017). Valoarea accizei pntru anul 2017 este de 1,4185 lei/litru

Recomandări de la APIA privind cererile de subvenții

Nicolae Horumbă, director Proceduri plăți pe suprafață din APIA, a făcut câteva recomandări fermierilor care depun cererea unică pentru subvenții.



Terenurile cu statut incert
În primul rând, fermierul trebuie să-și clarifice situația terenurilor pe care le cultivă înainte de a veni la APIA. “Recomandarea mea personală este ca, dacă există terenuri cu statut incert, să le declare, pentru că sunt obligați, dar să nu solicite plata pentru ele. Există riscul ca, dacă se constată neconformități pentru acele suprafețe cu statut juridic incert sau situație neclară în documente, să fie penalizați. E mai simplu pentru fermier să declare că nu solicită plata pentru o parcelă”, spune directorul. Chiar dacă nu primește subvenție pentru acel teren, fermierul are obligația să respecte bunele condiții agricole și de mediu și este posibil să aibă și zone de interes ecologic pe el, care intră în calculul procentului de 5%.

Tabel centralizator
Ca noutate, anul acesta fermierii trebuie să depună un tabel …