Treceți la conținutul principal

În 2014, apicultorii mureşeni au produs cu 50% mai puţină miere decât în anii precedenţi

În 2014, producţia de miere recoltată în judeţul Mureş a fost cu 50% mai scăzută decât în anii precedenţi, susţine Liviu Timar, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Mureş.

„În sectorul agricol şi zootehnic producţiile sunt bune. Nu a fost un an bun însă pentru crescătorii de albine. Producţia la miere de albine, din discuţiile pe care le-am avut cu apicultorii, a fost cam la 50% faţă de anii normali. În perioada înfloririi salcâmului s-a întâmplat ceva, nişte fenomene foarte interesante care au făcut ca producţia de miere să fie foarte mică. Singurul domeniu în care producţia este mult mai mică decât media multianuală a fost în acest domeniu, al albinelor. Probabil în perioada de culegere a albinelor au fost precipitaţii în perioada de înflorire a salcâmului, a fost o perioadă de zece zile de precipitaţii şi au trecut florile”, a spus Liviu Timar, potrivit Agerpres.
Crescătorii de albine din Mureş susţin că anul trecut a fost cel mai slab din ultimii 30-40 de ani. „A fost un an foarte slab, cel mai slab din ultimii 30-40 de ani, motivele nu se ştiu, există o variantă că acest lucru s-a datorat diferenţei de temperatură dintre noapte şi zi sau iarna aceea blândă care a stricat tot”, a spus apicultorul Petru Sămărghiţan.

Harghita: Cea mai scăzută producţie din ultimii 50 ani
Şi apicultorii din judeţul Harghita au obţinut anul acesta mai puţină miere. Ei au înregistrat cea mai scăzută producţie de miere din ultimii 50 de ani.
Potrivit preşedintelui Asociaţiei Apicultorilor din Harghita, Lazar Tibor, vremea extrem de capricioasă, cu temperaturi scăzute înregistrate în timpul nopţii, de până la două grade Celsius, a făcut imposibilă acumularea nectarului. Din acest motiv, albinele nu au avut ce să culeagă, iar producţia este extrem de slabă şi se situează la 10-20% din cea înregistrată în anii precedenţi. „Din cauza frigului, de câteva grade, din timpul nopţii, nu s-a format nectar şi chiar dacă plantele au fost foarte frumoase, albinele nu au avut ce să culeagă. Anul trecut, apicultorii care au rămas în judeţ au obţinut 20-30 kilograme, iar în acest an au ajuns şi la un kilogram sau două de miere. Suntem foarte amărâţi. De peste 50 ani nu a fost o producţie atât de slabă. În 1946 şi 1949 au fost recolte atât de scăzute, dar au fost urmate apoi de ani mai buni. Aşa că şi noi trăim cu speranţa”, a conchis Lazar Tibor.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…