Treceți la conținutul principal

Care sunt noile condiţii pentru subvenţia pe suprafaţă începând cu 2015?

Producătorii agricoli care solicită subvenţia pe suprafaţă începând cu 2015 vor trebui să îndeplinească o serie de noi condiţii pentru a beneficia de acest sprijin.

Potrivit unui proiect de Ordonanță pentru aprobarea schemelor de plăţi directe care se acordă în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, pentru a beneficia de acordarea de plăţi directe, fermierii trebuie să fie înscrişi în Registrul unic de identificare, administrat de APIA, să depună cerere unică de plată în termen şi să îndeplinească următoarele condiţii generale:

a) să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solariilor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuştilor fructiferi, suprafaţa parcelei agricole trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha.

b) pentru culturile sau plantațiile care se înființează începând cu anul de cerere 2018, să facă dovada că utilizează sămânță /material săditor certificat oficial în conformitate cu Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 239/2014, cu excepția fermierilor participanți la schema pentru micii fermieri.

c) fermierii care în anul anterior anului depunerii cererii unice de plată, au primit plăți directe de peste 5000 euro, să ateste cel puțin calitatea de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, sau întreprinderi familiale conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare;

d) să declare toate parcelele agricole, cu excepția celor care au suprafața mai mică de 0,1 ha și care însumate nu depășesc 1 ha precum și zonele de interes ecologic care contribuie la aplicarea practicilor benefice pentru climă și mediu.

e) să declare la depunerea cererii unice de plată datele de identificare și de contact actualizate și să notifice APIA despre modificarea acestora în termen de 15 zile calendaristice de la modificare;

f) persoanele juridice trebuie să notifice APIA în termen de 15 zile cu privire la modificările apărute în înregistrările de la Oficiul Național al Registrului Comerțului privind administratorul sau administratorii, sediul social, obiectul de activitate;

g) orice modificare a datelor declarate în cererea unică de plată și în documentele doveditoare survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii şi data acordării plăţii se comunică în termen de 15 zile, în scris, la APIA.

h) să înscrie, sub sancţiunea legii penale, date reale, complete şi perfect valabile în formularul de cerere unică de plată şi în documentele anexate acesteia privind lista suprafeţelor și/sau efectivele de animale;

i) să fie de acord ca datele din formularul de cerere unică de plată să fie introduse în baza de date a Sistemului Integrat de Administrare și Control, procesate şi verificate în vederea calculării plăţii şi transmise autorităţilor responsabile în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, în condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare;

j) să fie de acord ca datele personale, datele înscrise în cererea unică de plată despre suprafețe și animalele din exploatație să facă obiectul controalelor administrative încrucișate cu bazele de date ale altor autorități publice cu competențe în gestionarea acestor tipuri de date;

k) să respecte normele de ecocondiționalitate stabilite prin legislația națională în baza prevederilor art. 93 și Anexei II la Regulamentul 1306/2013, pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei;

l) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia, documentele necesare care dovedesc utilizarea legală a terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conțin zone de interes ecologic, precum și a animalelor. Aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile cel puțin până la data de 1 decembrie a anului de cerere;

m) să furnizeze toate informaţiile solicitate de APIA în termenele stabilite de aceasta;

n) să permită efectuarea controalelor de către APIA sau de către alte instituții abilitate în acest sens;

o) să marcheze limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeaşi cultură cu a parcelelor învecinate. În cazul în care limitele parcelelor utilizate în comun nu sunt marcate în teren, fermierii pot fi sancționați proporțional pentru supradeclarare și/sau pentru nerespectarea normelor de ecocondiționalitate.

p) să identifice, să declare și să delimiteze cu exactitate parcelele agricole în aplicația electronică GIS „IPA-ONLINE” pusă la dispoziție de către APIA, şi să utilizeze datele cadastrale disponibile. Începând cu anul 2018 identificarea şi delimitarea tuturor parcelelor agricole se face obligatoriu pe baza datelor cadastrale.

Ce terenuri sunt eligibile la plata pe suprafaţă?

Potrivit documnetului citat, „hectar eligibil” înseamnă suprafaţa agricolă utilizată pentru o activitate agricolă din cadrul unei exploataţii.

Suprafețele coronamentelor și taluzurilor digurilor de apărare împotriva inundațiilor și ale canalelor de irigații și desecare, precum și taluzurile căilor de comunicații nu sunt considerate suprafețe agricole.

Pentru pășunile situate la o altitudine de peste 1800 metri, plata pentru hectarul eligibil se determină prin aplicarea unui coeficient de reducere a plății pe suprafață. În cazul pășunilor permanente care conțin elemente disparate neeligibile, precum elemente de peisaj și arbori, începând cu anul 2018, hectarul eligibil se determină prin aplicarea unui sistem proporțional de reducere a suprafeței bazat pe procentajul de suprafață neeligibilă în cadrul blocului fizic.

Suprafeţele utilizate pentru producţia de cânepă constituie hectare eligibile numai în cazul în care conţinutul de tetrahidrocanabinol din soiurile utilizate nu depăşeşte 0,2%.

Comentarii

  1. de ce nu se iau masuri pt a stopa furturile subventiilor acordate presediintilor de asociatii a pasunilor/ e generalizat fenomenul aproape in toata tara.de ce nu beneficeaza crescatori de animale a acelor subventii/oare aceste inselatorii nu sunt facute cu complicitatea unor angajati apia/

    RăspundețiȘtergere
  2. de ce nu se iau masuri pt a stopa furturile subventiilor acordate presediintilor de asociatii a pasunilor/ e generalizat fenomenul aproape in toata tara.de ce nu beneficeaza crescatori de animale a acelor subventii/oare aceste inselatorii nu sunt facute cu complicitatea unor angajati apia/

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Şeful MADR: Preşedintele ADS a fost demis, dar demiterea nu are legătură cu percheziţiile DNA

Preşedintele Agenţiei pentru Domeniile Statului, Dan Lucian Ştefan Mogoş, a fost demis vineri, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Şeful MADR a precizat că demiterea nu a avut legătură cu percheziţiile de vineri de la ADS, ci s-a urmărit îmbunătăţirea managementului Agenţiei, decizia fiindu-i comunicată lui Mogoş încă din luna septembrie.“Astăzi a fost demis preşedintele ADS. Era o măsură pe care i-am adus-o la cunoştinţă încă din luna septembrie. Simţeam nevoia de îmbunătăţire a managementului Agenţiei. Din păcate, din 23 septembrie, este în concediu medical. Astăzi, am înţeles că îi expiră concediul medical, ca atare, de ieri (joi n.r), au pornit documentele pentru demiterea şi înlocuirea acestuia, lucru care s-a întâmplat astăzi (n.r. vineri)”, a explicat Constantin.
“Decizia i-am comunicat-o din luna septembrie, fără să am dovezi sau suspiciuni, ci pentru faptul că simţeam nevoia unei îmbunătăţiri a managementului Agenţiei”, a adăugat el The original article may stil…

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.