Treceți la conținutul principal

Avertismentul GreenPeace privind culturile modificate genetic

La finalul unei runde nocturne de negocieri, guvernele europene au agreat la finele lui 2014 o noua legislatie UE care acorda tarilor membre dreptul de a interzice culturile de organisme modificate genetic pe teritoriul lor. Cu toate acestea, noteaza GreenPeace, textul agreat livreaza mai putin decat promitea initial, deoarece nu permite tarilor sa foloseasca dovada pagubelor de mediu pentru a justifica interzicerea culturilor modificate genetic la nivel national.



Marco Contiero, director de politici agricole al Greenpeace EU, comenteaza asupra rezultatului votului: „Ministrii de mediu spun ca vor ca tarile lor sa aiba dreptul de a interzice cultivarea de plante modificate genetic pe teritoriul lor, dar textul pe care l-au aprobat nu acorda guvernelor un drept legal pe deplin. Sunt legati la maini pentru ca nu au permis folosirea dovezilor referitoare la daunele asupra mediului pentru a interzice cultivarea de OMG. Astfel, acele tari care vor sa spuna NU culturilor MG sunt expuse atacurilor in instanta care ar putea fi lansate de catre companiile din industria biotehnologiilor.”

Potrivit Greenpeace, textul agreat este slab din punct de vedere legal [1] si ignora apelurile Parlamentului European de a reda tarilor membre dreptul de a folosi aspectele legate de protectia mediului pentru a interzice cultivarea de OMG [2].

Se asteapta ca Parlamentul European sa aprobe aceasta noua directiva in cadrul unui vot plenar, in ianuarie 2015. Aceasta ar presupune faptul ca Statele Membre vor putea interzice OMG-uri sau grupuri de OMG-uri pentru cultivarea pe teritoriul acestora. De asemenea, in cazul in care permit cultivarea acestor organisme, statele vor fi nevoite sa adopte masuri de co-existenta mai restrictive, care sa impiedice prezenta neintentionata a OMG-urilor in alte locuri decat in cele aprobate, si in alte produse (decat cele vizate) – pe teritoriul lor, sau pe teritoriul statelor vecine. In acelasi timp, este nevoie ca procesul de evaluare a riscurilor pe care le pot presupune organismele modificate genetic sa fie substantial imbunatatit.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…