Treceți la conținutul principal

Agricultura sub lupa DNA



După cum s-a menţionat anterior, fondatorul Partidului Conservator, Dan Voiculescu a scris pe blogul său personal că anul acesta va fi anul în care Băsescu, Udrea, Macovei, Elimian Eva, Camelia Bogdan şi Daniel Constantin vor fi judecaţi atât de Dumnezeu, cât şi de Justiţie. In data de 4 ianuarie, până la urmă, fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat public că regretă remarcile subiective făcute de Dan Voiculescu, căutând să fie cât mai discret posibil pentru a nu intra în polemică cu nimeni. In ceea ce priveşte implicarea Ministerului Agriculturii în dosarul ICA, Daniel Constantin a precizat că ministerul s-a constituit ca parte civilă în 2008, prin titularul de atunci, Dacian Cioloş, poziţie care a fost menţinută şi în 2010. Daniel Constantin a mai precizat că poziţia sa de ministru a fost că nu va interveni în niciun fel în constituirea dosarului, el fiind de părere că reprezentarea în faţa instanţelor aparţine direcotrului Direcţiei Juridice, o preoce-dură mai veche şi corectă a Ministerului Agriculturii. In ceea ce priveşte plângerea penal formulată împotriva lui, Daniel Constantin, în calitate de conducător al instituţiei, a semnat corespondenţa cu Parchetul General, nu cu DNA, transmiţând informaţiile solicitate. Daniel Constantin a ţinut să precizeze că nu a fost niciodată citat nici în faţa unui procuror general, nici în faţa vreunui angajat al Parchetului.

Dirijarea fondurilor europene
Cu toate acestea, sâmbătă 10 ianuarie, scandalul legat de fostul ministru al Agriculturii a luat o nouă turnură. Treptat au început să izbucnească scandaluri cu iz penal care vizează atât Ministerul Agriculturii, din perioada Daniel Constantin, cât şi partidul de care acesta îl conduce. Astfel, au început să iasă la suprafaţă activităţi de dirijare a fondurilor europene către funcţionari ai ministerului, fapte de corupţie, negocieri pentru obţinerea unor funcţii în Ministerul Agriculturii, intervenţii ale unor politicieni, acordarea în mod ilegal de către stat a unor subvenţii către clientela politică. Acestea sunt doar o parte din faptele abordate de procurorii DNA care au demarat anchete pentru clarificarea unor aspecte considerate reprobabile în timpul mandatului lui Daniel Constantin.

Spălare de bani
Mass-media românească a adus în atenţia opiniei publice condamnarea coservatorului Gheorghe Coman la un an de închisoare cu executare, acuzat de strângere de bani pentru partidul condus de Daniel Constantin. Precizăm că Daniel Constantin a devenit preşedintele partidului din anul 2010 şi ministru al Agriculturii din luna mai 2012. În 2015, scandalurile legate de Partidul Conservator au luat o nouă turnură. La începutul acestui an au fost anchetate trei persoane din anturajul lui Daniel Constantin, un secretar de stat, un secretar general de minister şi un europarlamentar, toţi trei acuzaţi de luare de mită şi de spălare de bani în legătură cu organizarea târgului Indagra, organizat în noiembrie 2014 la Romexpo. Se pare că primii doi au întocmit contracte fictive cu diverse firme, aducând Ministerului Agriculturii un prejudiciu de 400 de mii de euro. S-a mai decoperit că şpăgile date pentru întocmirea contractelor fictive s-au ridicat la 40 de mii de euro, fiind date în perioada octombrie-decembrie 2014.

Corupţie
Se pare că Ministerul Agriculturii a devenit o adevărată bombă cu efect întârziat. Astfel, procurorii DNA au descoperit că de la venirea lui Daniel Constantin, corupţia s-a extins foarte mult. Astfel Viorel Pintea, directorul APIA Satu Mare a fost prins în flagrant, în noiembrie 2013, când a primit 3.000 de euro de la un fermier pentru a bloca controalele de verificare a modului în care au fost folosiţi banii europeni proveniţi din fondurile date pentru stimularea dezvoltării agriculturii româneşti. După cum se ştie, Agenţia Domeniilor Statului (ADS) a fost până în aprilie 2014 în subordinea Ministerului Agriculturii. In noiembrie 2013 a izbucnit un alt scandal, vizându-l pe Lucian Mogoşi, preşedintele ADS, acuzat de şantaj şi fapte de corupţie privind mai multe contracte publice. Procurorii DNA lau acuzat pe Mogoşi pe instigare la abuz în serviciu un formă continuă. Căderea lui Mogoşi a atras după sine căderea altor persoane implicate în acest scandal: Vicenţiu Cuc, şeful Direcţiei Strategie din cadrul ADS, Ştefan Niculae, preşedinte al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Agricultură, Alimentaţie, Tutun, Domenii Conexe AGROSTAR. Implicarea lui Ştefan Niculae în acest scandal de corupţie pune în lumină un fapt real, dar niciodată cercetat cu atenţie şi anume faptul că mulţi preşedinţi de sindicate sunt implicaţi în reprobabile fapte de corupţie, inclusiv faptul că aceştia servesc interesele patronatului, şi nu ale angajaţilor care, culmea, mai plătesc şi cotizaţii din care se constituie şi salariul preşedintelui de sindicat. Revenind la cei doi şefi ADS, procurorii DNA au descoperit că aceştia au instigat funcţionarii din subordinea lor, funcţionari cu atribuţii în domeniul achiziţiilor publice, instigarea vizând încălcarea dispoziţiilor legale pentru favorizarea unor firme, ceea ce a adus importante prejudicii bugetului Ministerului Agriculturii. In plus, s-a descoperit că cei doi au exercitat presiuni cu ameninţarea demiterii din funcţie a unor funcţionari din subordine a căror singură greşeală a fost că au vrut să fie respectate procedurile legale de achiziţie.

Trafic de influenţă
De asemenea, procurorii DNA au percheziţionat mai multe birouri din Ministerul Agriculturii printre care cel al şefului şi al unor angajaţi ai Direcţiei de Constrol şi Antifraudă. Procurorii DNA au mai descoperit că în data de 13 august 2013, directorul general adjunct al APIA, care era şi secretar executiv al Partidului Conservator, Aurel Pană a săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă şi de complicitate la luare de mită. Conform procurorilor DNA, Aurel Pană ar fi cerut o şpagă de apromimativ de 1.200.000 de euro de la un afacerist, acesta din urmă revoltat de suma cerută denunţând totul procurorilor DNA. Aurel Pană, în calitate de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor pentru achiziţia de ulei pentru săraci, în cadrul programului european PEAD 2013 a condiţionat atribuirea contractelor către unele societăţi comerciale doar dacă primea un comision de 10% din valoarea contractelor. Pentru a înţelege la cât se ridica procentul de 10% cerut de Aurel Pană, menţionăm că valoarea contractelor de achiziţie publică era de aproximativ 16 milioane de euro, sumă care se plătea din banii europeni destinaţi României. Afaceristul George Mugur Voinea, membru al PC, pe care procurorii DNA îl consideră complicele lui Aurel Pană, în timpul anchetării sale a pomenit şi numele fostului ministrului al Agriculturii, Daniel Constantin. Procurorii DNA susţin că George Mugur Voinea a spus denunţătorului că fostul ministru al Agriculturii a vrut să trimită Corpul de Control la compania care nu a plătit “comisionul” cerut.

Caracatiţa releţiilor
În iunie 2014 procurorii DNA au demarat o anchetă penală datorită suspiciunilor legate de admiterea la plată a unor cereri de acordare a sprijinului financiar pe suprafaţă sau în domeniul zootehnic, sprijin financiar care trebuia acordat unor persoane fizice, juridice, unor parohii şi unor mânăstiri. Procurorii DNA bănuiau că cei care trebuiau să primească sprijinul financiar nu îndeplineau, în realitate, condiţiile de eligibilitate. Conform afirmaţiilor procurorilor DNA, scandalul a luat amploare în judeţul Suceava, unde s-a descoperit consitutirea unui grup infracţional care activa în cadrul APIA CJ Suceava. Gurpul infracţional era în realitate constituit de directorul executiv adjunct din cardul APIA Suceava, acesta fiiind persoana care gestiona din umbră acordarea ilegală de subvenţii din fondurile europene. Mergând pe fir, procurorii APIA au descoperit că directorul executiv adjunct din Suceava era acoperit şi sprijinit în activitatea sa infracţională de către directorul executiv adjunct APIA Bucureşti. In urma cercetărilor făcute de către procurorii DNA a reieşit foarte clar la iveală că cele mai corupte judeţe, în domeniul acordării fondurilor europene destinate agriculturii sunt judeţele Botoşani şi Suceava.

DNA şi respectarea legii
Procurorii DNA au lăsat de înţeles că vor continua acţiunile de depistare a politiceinilor şi funcţionarilor corupţi, aceştia cauzând, în realitate, enorme prejudicii bugetului de stat, dar şi dezvoltării economice a României în ansamblu.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…