Treceți la conținutul principal

Romsilva a retrocedat 117.000 hectare de paduri Bisericii

Romsilva a retrocedat peste 3,17 milioane de hectare de paduri, printre care 1,3 milioane hectare catre persoane fizice, 958.000 ha catre unitati administrativ teritoriale, 13.888 ha catre unitati de invatamant, 117.000 ha catre unitati de cult si 16.000 ha Academiei Romane, pana la data de 1 decembrie 2014.

“Dezastrul padurilor Romaniei, «descoperit» de Curtea de Conturi, a fost documentat pe baza informatiilor furnizate de catre RNP – Romsilva, cu ocazia actiunii de control desfasurata in anul 2012″, a declarat directorul Romsilva, Adam Craciunescu, intr-o conferinta in care a prezentat bilantul companiei pe anul 2014, scrie Mediafax.

Potrivit raportului, au mai fost restrocedate incepand cu anul 1991 si 767.466 hectare de paduri catre formele asociative de proprietate, 2.000 de hectare catre Fundatia Elias si 129 de hectare catre Statusul Catolic Cluj.

Din totalul suprafetei fondului forestier validata pentru retrocedare, de 3,34 milioane hectare, au fost puse in posesie 3,17 milioane de hectare.

Astfel, 472.517 hectare mai fac obiectul constituirii dreptului de proprietate, din care validata prin hotarari ale comisiilor judetene de fond funciar, necontestate in instanta si nepuse in aplicare – 36.884 ha, validata prin hotarari ale comisiilor judetene de fond funciar si contestate in instanta si nepuse in aplicare – 64.625 ha, restituita prin sentinte judecatoresti si nepuse in aplicare – 130.645 ha, si aflata pe rolul instantelor de judecata – 240.363 ha.
Cazurile solutionate prin hotarari judecatoresti definitive, urmare carora terenrile forestiere solicitate au ramas in proprietatea publica a statului, au insumat 269.656 de hectare, dintre care Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei (FBORB) in jud. Suceava – 166.814 hectare.

Cazurile a caror solutionare este in curs prin actiuni in justitie, aflate in diverse faze procesuale, se refera la 201.673 de hectare. In plus, altte 15.006 hectare reprezinta cazuri in care a fost reconstituit dreptul de proprietate cu incalcarea legislatiei in materie de fond funciar si care pot fi readuse in proprietatea publica a statului.

Referitor la forme asociative de proprietate, in care statul a fost coproprietar, terenurile forestiere detinute de formele asociative, de felul celor mentionate mai sus, au fost retrocedate unor entitati infiintate dupa anul 2000, fara ca Statul Roman sa fie cooptat ca membru cu drepturi depline, mai scrie Mediafax.

“In fundamentarea necesitatii de a se realiza «restitutio in integrum» s-a acreditat ideea falsa ca statul detinea in 1948 circa 1,8 milioane hectare padure. In realitate, in 1949 (si nu in 1948) statul detinea pe langa aceste suprafete inca circa un milion hectare (suprafata estimata) ce provine din (printre altele) din padurile care au apartinut Fondului Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina, Eforiei Spitalelor Civile, Eforiei Spitalului Sf.Spiridon, Casei Scoalelor etc., desfiintate prin acte normative anterioare momentului deposedarii fostilor proprietari, din paduri ce au apartinut unor societati comerciale (societati anonime, banci, etc) ce nu fac obiectul retrocedarii, in conformitate cu prevederile legislatiei speciale in materie, paduri pierdute in favoarea statului prin sentinte definitive (de exemplu ipoteci), paduri nationalizate, cu plata de despagubiri, prin aplicarea reformei agrare din 1921sau prin alte reglementari legale si din bunurile confiscate criminalilor de razboi, condamnati definitiv de instante de judecata”, potrivit unui raport al Romsilva.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…