Treceți la conținutul principal

Fermierii cu cereale au pierdut 700 milioane de euro în 2014

Fermierii cu cereale au pierdut în 2014 încasări la nivel de economie de 700 milioane de euro după ce valoarea recoltelor a coborât cu 15% la 3,8 miliarde de euro. Declinul a fost susţinut de pierderi de 500 milioane de euro la porumb şi de alte 100 milioane de euro la grâu.

Valoarea recoltei de porumb rămâne cea mai importantă de pe piaţa cerealelor cu marfă în hambare de 2,1 miliarde de euro, în scădere cu 20% faţă de anul 2013.

Piaţa grâului a fost mult mai puţin volatilă astfel că recolta a coborât cu mai puţin de 10% la 1,2 miliarde de euro ca urmare a căderii preţurilor având în vedere ca recolta a fost aproximativ constantă, arată Eurostat.

La orz, căderea de preţuri a fost compensată în totalitate de creşterea de productivitate astfel că valoarea producţiei a rămas relativ constantă la nivelul de 350 milioane de euro.

Căderea de preţuri a fost limitată per total de majorarea productivitate astfel că în piaţa cerealelor încasările pe hectar au scăzut în medie cu numai 127 euro/tonă în acest an la un nivel de încasări de 690 de euro.



Agricultorii români au în hambare şi silozuri cele mai mari recolte de cereale din ultimii zece ani şi o producţie record istoric pentru seminţele oleaginoase. Cele aproape 22 milioane de tone de cereale. Cantităţile mari au făcut din România un jucător cheie în comerţul cu materii prime de la Marea Neagră şi au poziţionat economia locală pe locul al cincilea în UE la producţia de cereale.

Cantităţile record strânse de combine în vară şi în toamnă sunt rezultatul unui cumul de elemente aproape perfect: ploaia a venit la timp, soarele iar nu a dogorit prea mult în timpul verii.

Ploile abundente din vară au majorat productivitatea la grâu iar prognozele cu o lună înainte de recoltă indicau spre cea mai mare producţie din ultimii 27 de ani dar precipitaţiile nu s-au oprit la timp, umiditatea a favorizat apariţia bolilor şi dăunătorilor astfel că 10% din productivitate s-a pierdut într-un interval de numai câteva săptămâni iar o treime din producţia strânsă din câmp a fost trimisă direct către fermele de animale.

Cantităţile mari de cereale recoltate de fermierii de pe piaţa locală sunt aproape în exclusivitate rezultatul suprafeţelor mari însămânţatate. Productivitatea rămâne una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană cu o medie de 4 tone/hectar. Productivitatea la jumătate faţă de Franţa, Germania, Olanda sau Austria se datorează condiţiilor meteo, poziţiei geografice a României dar şi ca urmare a tehnologiilor rudimentare de producţie pe care le aplică o parte dintre agricultori. Structura pieţei agricole este împărţită aproape în mod egal între fermele industriale şi cele de subzistenţă.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

ANIF a pus în funcțiune sistemul de irigații SADOVA Corabia în data de 26 iunie 2017

Sistemul de irigații Sadova Corabia a fost executat în perioada 1969-1973 și acoperă bazinul hidrografic Dunărea pe raza județelor Olt și Dolj, în suprafață netă totală de 71.775 ha, din care 52.725 ha în județul DOLJ, restul de 19.050 în Olt. ANIF, prin sucursala Dunăre Jiu, a repus în funcțiune această amenajare, prin intermediul căreia s-a irigat intens până în anul 2009, când, exista subvenția pentru irigații, după 2009 suprafața irigată scăzând până la câteva sute de hectare.

Până în anul 2017, când apa a devenit gratuită, se iriga prin puțuri executate de către fermieri, ceea ce genera costuri foarte mari.

Canalele de irigații din județul Dolj, însumează 273 de km din care au fost umplute cu apă canale în lungime de 50km, până la această dată fiind încheiate contracte pentru o suprafață de 3154 ha.

Reamintim că, pentru anul 2017, Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) are pregătite pentru irigat amenajări în suprafață de 820.000 ha.

Până la această dată, ANIF are …