Treceți la conținutul principal

Fermierii cu cereale au pierdut 700 milioane de euro în 2014

Fermierii cu cereale au pierdut în 2014 încasări la nivel de economie de 700 milioane de euro după ce valoarea recoltelor a coborât cu 15% la 3,8 miliarde de euro. Declinul a fost susţinut de pierderi de 500 milioane de euro la porumb şi de alte 100 milioane de euro la grâu.

Valoarea recoltei de porumb rămâne cea mai importantă de pe piaţa cerealelor cu marfă în hambare de 2,1 miliarde de euro, în scădere cu 20% faţă de anul 2013.

Piaţa grâului a fost mult mai puţin volatilă astfel că recolta a coborât cu mai puţin de 10% la 1,2 miliarde de euro ca urmare a căderii preţurilor având în vedere ca recolta a fost aproximativ constantă, arată Eurostat.

La orz, căderea de preţuri a fost compensată în totalitate de creşterea de productivitate astfel că valoarea producţiei a rămas relativ constantă la nivelul de 350 milioane de euro.

Căderea de preţuri a fost limitată per total de majorarea productivitate astfel că în piaţa cerealelor încasările pe hectar au scăzut în medie cu numai 127 euro/tonă în acest an la un nivel de încasări de 690 de euro.



Agricultorii români au în hambare şi silozuri cele mai mari recolte de cereale din ultimii zece ani şi o producţie record istoric pentru seminţele oleaginoase. Cele aproape 22 milioane de tone de cereale. Cantităţile mari au făcut din România un jucător cheie în comerţul cu materii prime de la Marea Neagră şi au poziţionat economia locală pe locul al cincilea în UE la producţia de cereale.

Cantităţile record strânse de combine în vară şi în toamnă sunt rezultatul unui cumul de elemente aproape perfect: ploaia a venit la timp, soarele iar nu a dogorit prea mult în timpul verii.

Ploile abundente din vară au majorat productivitatea la grâu iar prognozele cu o lună înainte de recoltă indicau spre cea mai mare producţie din ultimii 27 de ani dar precipitaţiile nu s-au oprit la timp, umiditatea a favorizat apariţia bolilor şi dăunătorilor astfel că 10% din productivitate s-a pierdut într-un interval de numai câteva săptămâni iar o treime din producţia strânsă din câmp a fost trimisă direct către fermele de animale.

Cantităţile mari de cereale recoltate de fermierii de pe piaţa locală sunt aproape în exclusivitate rezultatul suprafeţelor mari însămânţatate. Productivitatea rămâne una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană cu o medie de 4 tone/hectar. Productivitatea la jumătate faţă de Franţa, Germania, Olanda sau Austria se datorează condiţiilor meteo, poziţiei geografice a României dar şi ca urmare a tehnologiilor rudimentare de producţie pe care le aplică o parte dintre agricultori. Structura pieţei agricole este împărţită aproape în mod egal între fermele industriale şi cele de subzistenţă.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…

După inundații, secetă! 136.000 ha raportate la MADR

136.000 ha au fost raportate la MADR ca fiind afectate de secetă până la începutul lunii august 2016, dar suprafețele sunt mai mari și vor crește în continuare, a anunțat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, pe 4 august.

„În acest moment, ce ne-a sosit la minister ca suprafețe, sunt 136.000 de hectare afectate în proporție 30-70% de secetă. Rămâne însă să vină toate solicitările. Chiar îmi spunea cineva că în nordul țării e secetă foarte serioasă și încă nu au ajuns de acolo solicitările, deci ne așteptăm de acolo la suprafețe mult mai importante”, a spus Irimescu, după o întâlnire cu reprezentanții Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Irimescu a precizat că, la inițiativa premierului Cioloș, s-a stabilit o schemă de minimis prin care se vor acorda 32 milioane lei pentru subvenționarea irigațiilor.


Vasile Dîncu: Seceta NU va afecta sever prețurile alimentelor!

Pe 28 iulie 2016, după videoconferința cu prefecții pe tema secetei, vicepremierul Vasile Dîncu a…