Treceți la conținutul principal

Fermierii cu cereale au pierdut 700 milioane de euro în 2014

Fermierii cu cereale au pierdut în 2014 încasări la nivel de economie de 700 milioane de euro după ce valoarea recoltelor a coborât cu 15% la 3,8 miliarde de euro. Declinul a fost susţinut de pierderi de 500 milioane de euro la porumb şi de alte 100 milioane de euro la grâu.

Valoarea recoltei de porumb rămâne cea mai importantă de pe piaţa cerealelor cu marfă în hambare de 2,1 miliarde de euro, în scădere cu 20% faţă de anul 2013.

Piaţa grâului a fost mult mai puţin volatilă astfel că recolta a coborât cu mai puţin de 10% la 1,2 miliarde de euro ca urmare a căderii preţurilor având în vedere ca recolta a fost aproximativ constantă, arată Eurostat.

La orz, căderea de preţuri a fost compensată în totalitate de creşterea de productivitate astfel că valoarea producţiei a rămas relativ constantă la nivelul de 350 milioane de euro.

Căderea de preţuri a fost limitată per total de majorarea productivitate astfel că în piaţa cerealelor încasările pe hectar au scăzut în medie cu numai 127 euro/tonă în acest an la un nivel de încasări de 690 de euro.



Agricultorii români au în hambare şi silozuri cele mai mari recolte de cereale din ultimii zece ani şi o producţie record istoric pentru seminţele oleaginoase. Cele aproape 22 milioane de tone de cereale. Cantităţile mari au făcut din România un jucător cheie în comerţul cu materii prime de la Marea Neagră şi au poziţionat economia locală pe locul al cincilea în UE la producţia de cereale.

Cantităţile record strânse de combine în vară şi în toamnă sunt rezultatul unui cumul de elemente aproape perfect: ploaia a venit la timp, soarele iar nu a dogorit prea mult în timpul verii.

Ploile abundente din vară au majorat productivitatea la grâu iar prognozele cu o lună înainte de recoltă indicau spre cea mai mare producţie din ultimii 27 de ani dar precipitaţiile nu s-au oprit la timp, umiditatea a favorizat apariţia bolilor şi dăunătorilor astfel că 10% din productivitate s-a pierdut într-un interval de numai câteva săptămâni iar o treime din producţia strânsă din câmp a fost trimisă direct către fermele de animale.

Cantităţile mari de cereale recoltate de fermierii de pe piaţa locală sunt aproape în exclusivitate rezultatul suprafeţelor mari însămânţatate. Productivitatea rămâne una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană cu o medie de 4 tone/hectar. Productivitatea la jumătate faţă de Franţa, Germania, Olanda sau Austria se datorează condiţiilor meteo, poziţiei geografice a României dar şi ca urmare a tehnologiilor rudimentare de producţie pe care le aplică o parte dintre agricultori. Structura pieţei agricole este împărţită aproape în mod egal între fermele industriale şi cele de subzistenţă.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Şeful MADR: Preşedintele ADS a fost demis, dar demiterea nu are legătură cu percheziţiile DNA

Preşedintele Agenţiei pentru Domeniile Statului, Dan Lucian Ştefan Mogoş, a fost demis vineri, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Şeful MADR a precizat că demiterea nu a avut legătură cu percheziţiile de vineri de la ADS, ci s-a urmărit îmbunătăţirea managementului Agenţiei, decizia fiindu-i comunicată lui Mogoş încă din luna septembrie.“Astăzi a fost demis preşedintele ADS. Era o măsură pe care i-am adus-o la cunoştinţă încă din luna septembrie. Simţeam nevoia de îmbunătăţire a managementului Agenţiei. Din păcate, din 23 septembrie, este în concediu medical. Astăzi, am înţeles că îi expiră concediul medical, ca atare, de ieri (joi n.r), au pornit documentele pentru demiterea şi înlocuirea acestuia, lucru care s-a întâmplat astăzi (n.r. vineri)”, a explicat Constantin.
“Decizia i-am comunicat-o din luna septembrie, fără să am dovezi sau suspiciuni, ci pentru faptul că simţeam nevoia unei îmbunătăţiri a managementului Agenţiei”, a adăugat el The original article may stil…

Tehnologia produselor horticole. Valorificare in stare proaspata si industrializare

Lucrarea urmareste un scop utilitar, de orientare actuala privind tehnologiile moderne de valorificare a fructelor, legumelor, florilor, semintelor si materialului saditor.

In masura in care va servi la documentarea celor interesati in aplicarea tehnologiei produselor horticole, incepand cu recoltarea si continuand pana la livrarea lor ca marfa, consideram ca ne-am adus si noi contributia la un efort in care sunt angajati toti horticultorii Romaniei, de intelegere, de stapanire si de depasire a problemelor cu care ne vom confrunta in deceniile secolului XXI.

Din cuprins:
Cap. 1. Introducere si scurt istoric (D. Beceanu) pag. 21
1.1. Tehnologia valorificarii legumelor si fructelor
1.2. Evolutia activitatilor de pastrare si prelucrare a produselor horticole pe teritoriul locuit de poporul roman

Cap. 2. Caracterizarea tehnologica a produselor horticole ( D. Beceanu) pag. 33
2.1. Clasificarea produselor horticole
2.2. Constitutia fizica a produselor horticole
2.3. Fermitatea structo-texturala a pr…