Treceți la conținutul principal

Cât plăteşte Mihai Anghel pentru terenul agricol pe care îl cumpără de la micii proprietari



Mihai Anghel, unul dintre cei mai mari oameni de afaceri din agricultura locală, a cumpărat în noiembrie 13,3 hectare de teren arabil în localitatea Segarcea din Dolj pentru 151.000 de lei, ceea ce înseamnă că a plătit în medie 11.285 lei/hectar.

Suprafeţele cumpărate de Mihai Anghel în noiembrie reprezintă o suprafaţă insignifiantă în raport cu cele 25.000 de hectare pe care le exploatează omul de afaceri prin intermediul companiilor sale. Tranzacţiile cu aceste terenuri arată însă poziţia pe care omul de afaceri o are în piaţa terenurilor. Cotaţia de 11.285 lei/hectar este în media preţurilor plătite la nivel naţional pentru loturile mai mici de un hectar sau care au câteva hectare.

Tranzacţiile cu teren agricol în loturi de până la 30 de hectare s-au făcut în noiembrie la un preţ mediu de 11.000 lei/hectar (2.600 euro/hectar) în zece judeţe reprezentative pentru agricultură, a arătat la începutul lunii o analiză a ZF făcută pe baza documentelor publicate de direcţi­ile agricole judeţene.

Comasarea suprafeţelor vine la pachet cu creşterea preţurilor astfel că loturile mai mari de 30 de hectare s-au tranzacţionat în noiembrie la un preţ mediu de 18.000 lei/hectar (4.000 euro/hectar).

Valoarea este cu două treimi mai mare decât cea a loturilor fragmentate de câteva hectare care se vând în prezent la un preţ mediu de 11.000 lei/hectar (2.500 euro/hectar).

Preţul terenurilor arabile româneşti a crescut de 25 de ori în perioada 2002-2012 cu un ritm mediu de apreciere annuală de 40%, cel mai mare dintre 15 pieţe din agricultura mondială. România are a şasea suprafaţă agricolă din UE cu 13,6 milioane de hectare, din care 8,5 milioane de hectare de teren arabil.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Merele lui Barbulea, motiv de râsete în şedinţa CJ Gorj

La solicitarea Consiliului Judeţean (CJ) Gorj, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Gorj a transmis acestei instituţii propunerile privind preţurile medii ale produselor agricole ce vor fi practicate în acest an. Consiliul Judeţean, potrivit legii, trebuie să aprobe aceste preţuri, după aprobare hotărârea transmiţându-se Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj, pentru a fi comunicat unităţilor fiscale în subordine. Acest ultim proiect aflat pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu Judeţean de vineri a născut ceva discuţii, după ce consilierul PNL, Valerică Barbulea, a cerut un amendament la proiectul de hotărâre, privind modificarea preţului la mere.
Amendamentul s-a supus al vot, dar consilierii care compun majoritatea nu au ştiut cum să voteze, spre amuzamentul celor din grupul PDL care aplaudau râzând nedumerirea consilierilor PSD. Preţul pe kilogramul de mere a fost de 2,31 de lei iar Barbulea vroia ca acesta să fie de la 1,80 de lei pe kilogramul de mere. Iniţial …

Au început plățile pentru motorina utilizată în agricultură pentru trimestrul IV 2016

APIA informează că astăzi, 11 aprilie, a început să efectueze plățile pentru cantitatea de motorină utilizată în agricultură pentru trimestrul IV 2016, în sumă totală de 78.151.029 lei, urmând ca cei 8.836 beneficiarii să își primească banii în cont până la sfărșitul săptămânii.
De asemenea, anunțăm potenţialii beneficiari că, până la data de 02.05.2017 inclusiv, se depun cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 ianuarie - 31 martie 2017 (trim. I al anului 2017). Valoarea accizei pntru anul 2017 este de 1,4185 lei/litru

Recomandări de la APIA privind cererile de subvenții

Nicolae Horumbă, director Proceduri plăți pe suprafață din APIA, a făcut câteva recomandări fermierilor care depun cererea unică pentru subvenții.



Terenurile cu statut incert
În primul rând, fermierul trebuie să-și clarifice situația terenurilor pe care le cultivă înainte de a veni la APIA. “Recomandarea mea personală este ca, dacă există terenuri cu statut incert, să le declare, pentru că sunt obligați, dar să nu solicite plata pentru ele. Există riscul ca, dacă se constată neconformități pentru acele suprafețe cu statut juridic incert sau situație neclară în documente, să fie penalizați. E mai simplu pentru fermier să declare că nu solicită plata pentru o parcelă”, spune directorul. Chiar dacă nu primește subvenție pentru acel teren, fermierul are obligația să respecte bunele condiții agricole și de mediu și este posibil să aibă și zone de interes ecologic pe el, care intră în calculul procentului de 5%.

Tabel centralizator
Ca noutate, anul acesta fermierii trebuie să depună un tabel …