Treceți la conținutul principal

Umiditatea porumbului „arde” la buzunar

Problemele specifice campaniei de strângere a producţiei agricole din câmp sunt cam aceleaşi mai mereu, de la un sezon agricol la altul, de parcă eternitatea s-a născut în lan.

Fermierul român nu mai aşteaptă culesul roadelor pământului, al muncii lui de peste an, la momentul optim, atunci când holdele au ajuns la maturitatea deplină de recoltare. Se înscrie, dacă vreţi, în curentul lirismului agrorural, ale cărui începuturi le-a imortalizat Ienăchiţă Văcărescu: „S-o iau, se strică/ S-o las, mi-e frică/ Că vine altul şi mi-o ridică!” Recolta se adună atunci când primul om din sat dă semnalul şi purcede la cules. Şi asta, din pricina hoţilor! De parcă, în România, hoţia salvează sărăcia! Aşa că, vrând-nevrând, trebuie să intri în lan odată cu lumea. Ai lăsat păpuşoiul prea mult timp în câmp, ca să se usuce, ai riscat: te calcă hoţii şi nu-ţi mai rămân nici cocenii! Dacă l-ai cules în verde, cu umiditatea mare, la bază nici nu ţi-l primeşte. Iar dacă-ţi face hatârul să ţi-l depoziteze, te „amendează” la umiditate! (Să nu uităm că aceasta este o altă hoţie, mult mai rafinată, mai ceva ca analiza corpurilor străine!)

Ba îţi mai scad şi câţiva bănuţi pentru ca porumbul să poată intra în uscător! Păi la un preţ de aproximativ 0,40 lei/kg de porumb, dacă îţi mai scade şi uscatul boabelor, nu te zvântă de tot la buzunar? Şi te tooot întrebi ca... ăla în târg: „Oare eu nu am muncit degeaba!?” Ei, ba bine că nu! Din această pricină, fermierii au început să facă un fel de alergie la... bazele de recepţie!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…