Treceți la conținutul principal

Silvicultorii români sunt nemulţumiţi de banii alocaţi prin noul PNDR. Vezi cât solicită aceştia!

Silvicultorii români consideră că suma de 300 milioane euro alocată sectorului lor de activitate prin viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) este insuficientă. Aceştia susţin că „toţi banii au mers către agricultură”.
Potrivit preşedintelui Asociaţiei Administratorilor de Păduri din România (AAPR), Gabriel Stanciu, suma ar fi trebuit să fie de zece ori mai mare. „Ţinând cont că prin PNDR s-au alocat 300 milioane euro pentru sectorul silvic, din 18,5 miliarde, considerăm că, practic, sectorul silvic, pe următorii şapte ani, nu are niciun fel de finanţare. (...) Toţi banii au mers către agricultură. Silvicultura, 300 milioane, vă daţi seama ce înseamnă pe şapte ani nevoile silviculturii. Şi spunem că vrem să împădurim două milioane de hectare, când în 24 de ani am reuşit să împădurim, în afara fondului forestier, 40.000 de hectare!”, a declarat Stanciu.
Şeful AAPR spune că silvicultura ar avea nevoie de o alocare de 3,5 miliarde euro pentru următorii şapte ani, care să acopere împăduririle, reţelele de drumuri forestiere, colectarea torenţilor şi achiziţionarea de utilaje ecologice.
toamna-in-padure_b
S-au mai pus 80 de milioane de euro
În urmă cu aproape un an, pentru domeniul forestier era prevăzută suma de 220 de milioane de euro prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020. Încă de atunci, silvicultorii s-au arătat nemulţumiţi de banii alocaţi. Suma a mai crescut puţin, dar nu suficient. „Suma propusă de Ministerul Agriculturii prin PNDR nu reflectă nevoile sectorului forestier din România. Prin PNDR 2014 - 2020 a fost prevăzută alocarea sumei de 220 de milioane de euro. Noi susţinem că suma este foarte mică”, a arătat, în decembrie 2013, preşedintele Asociaţiei Profesionale a Prestatorilor de Servicii în Silvicultură (APPSS), Dan Popescu, la Forumul „Pădurea Noastră”.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…