Treceți la conținutul principal

Pericole majore la startul culturii de grâu

În multe situații, înțelegerea cazului particular și luarea celei mai potrivite decizii poate face diferența între profit și pierdere. De exemplu, cartea spune că la cultura grâului calitatea pregătirii solului, în special a patului germinativ, este mult mai importantă decât adâncimea de lucru.

S-a vorbit, s-a scris, încă se scrie și se vorbește mult despre sistemul „no tillage” (fără lucrări) de prelucrare a solului. Metoda poate să aibă avantajele ei, cea mai evidentă fiind economia de motorină.

În practica agricolă, în zona de deal a județului Timiș (în această zonă timpul de lucru la dispoziție fiind, de regulă, mai scurt), am constatat că rezultatele sistemului „no tillage” sunt inferioare sistemului „minimum tillage” (lucrări minime).
Însă, toamna acestui an este, în zona de interes, umedă iar solurile nu au cel mai bun drenaj. Însămânţarea grâului este mult întârziată. Riscul de a rămâne cu suprafețe mari pentru primăvară este considerabil. În această situație, s-a luat decizia de a înființa cultura de grâu și în sistemul „no tillage”, deşi a fost demonstrat ca fiind inferior. Principiul este de a alege răul mai mic, de a opta pentru situația mai puțin rea, pe baza elementelor cunoscute în acest moment.

Detalii privind tehnologia de pregătire a patului germinativ găsiţi în revista Recolte Bogate - noiembrie 2014!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…