Treceți la conținutul principal

IAŞI: Amenzi usturătoare pentru fermierii care au încercat să ţepuiască APIA

Câţiva fermieri ieşeni au depus cereri de subvenţii din fonduri europene pentru animale pe care - de fapt - nu le au. Inspectorii de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură au aflat, însă, adevărul. Amenzile sunt cuprinse între 600 şi 1200 de lei, iar dacă în teren se constată lipsa a 50% din efectivul declarat, fermierul nu mai primeşte subvenţie pentru niciun animal.



Descoperirea aparţine inspectorilor de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură din Iaşi, în urma unei verificări de rutină. Fermierii ieşeni au depus documentaţia prin care cer sprijinul acordat anual pentru creşterea oilor şi caprelor. Cele mai multe animale, peste 800 din fiecare comună, lipsesc din localităţile Costuleni şi Focuri. Scuzele fermierilor pentru dispariția inexplicabilă a oilor și caprelor au fost dintre cele mai diverse: au fost vândute sau pierdute, a transmis Andreea Monea de la TVR Iasi.

Inspectorii au verificat prin sondaj 219 de ferme, indicate de APIA Bucureşti. Potrivit declaraţiilor proprietarilor, în gospodării trebuiau să fie peste 56.000 de animale, însă pe teren aproape 9.000 au fost de negăsit.

Amenzile sunt cuprinse între 600 şi 1200 de lei, iar dacă în teren se constată lipsa a 50% din efectivul declarat, fermierul nu mai primeşte subvenţie pentru niciun animal. Aceste cazuri sunt verificate de poliţişti şi de procurori DNA.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…