Treceți la conținutul principal

BISTRIŢA: De ce nu este folosit în agricultură nămolul de la staţia de epurare?

Chiar daca este considerat cel mai bun ingrasamant natural, namolul de la statia de epurare din Bistrita a Aquabis nu poate fi folosit de agricultori din cauza deversarilor masive de plumb. VEZI cu ce poluatori are regia de apa cele mai mari probleme.

Chiar daca Uninea Europeana ne obliga sa folosim in agricultura o parte din rezidurile de la statia de epurare care se afla in plina modernizare cu bani europeni, agriculturii nu vor sa auda ce acest ingrasamant din cauza concentratiei mare de plumb.

“Avem obligatia sa utilizam namolul si in agricultura. Am facut cateva prezentari in acest sens, la CJ am chemat fermierii care detin suprafete mari. Nu au fost doritori prea multi, doar doi si-au aratat interesul. S-au facut teste de laborator pe namol. Este interzis ca acesta sa contina metale grele iar la noi sunt probleme cu plumbul” a declarat Ioan Sandru, directorul Aquabis ieri intr-o intalnire cu presa.

Conducerea regiei de apa spune ca exista deja discutii avansate cu cei la Rombat, principalul poluator cu plumb prin care li s-a cerut acestora sa faca investitii in propria lor statie de epurare pentru a nu mai deversa plumb decat in limitele admise de lege.

De luna trecuta Aquabis are un compartiment care face aceste monitorizari si, daca probleme cu poluatorii nu vor fi rezolvate in scurt timp se va trece la sanctiuni.
Poluarea cu plumb nu este singura care afecteaza calitatea namolului. Exista probmele si cu deversarile accidentatale facute de angajatii unor firme de alcool si otet care dau peste cap procesul tehnologic al Aquabis.

Aflati din materialui VIDEO ce poluatori mai exista la Bistrita si cine este vinovat de deversari:

Nămolul de la staţia de epurare ar putea fi folosit în agricultură dacă nu ar fi poluat cu plumb! from Tv.Bistriteanul.ro on Vimeo.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Merele lui Barbulea, motiv de râsete în şedinţa CJ Gorj

La solicitarea Consiliului Judeţean (CJ) Gorj, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Gorj a transmis acestei instituţii propunerile privind preţurile medii ale produselor agricole ce vor fi practicate în acest an. Consiliul Judeţean, potrivit legii, trebuie să aprobe aceste preţuri, după aprobare hotărârea transmiţându-se Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj, pentru a fi comunicat unităţilor fiscale în subordine. Acest ultim proiect aflat pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu Judeţean de vineri a născut ceva discuţii, după ce consilierul PNL, Valerică Barbulea, a cerut un amendament la proiectul de hotărâre, privind modificarea preţului la mere.
Amendamentul s-a supus al vot, dar consilierii care compun majoritatea nu au ştiut cum să voteze, spre amuzamentul celor din grupul PDL care aplaudau râzând nedumerirea consilierilor PSD. Preţul pe kilogramul de mere a fost de 2,31 de lei iar Barbulea vroia ca acesta să fie de la 1,80 de lei pe kilogramul de mere. Iniţial …

Au început plățile pentru motorina utilizată în agricultură pentru trimestrul IV 2016

APIA informează că astăzi, 11 aprilie, a început să efectueze plățile pentru cantitatea de motorină utilizată în agricultură pentru trimestrul IV 2016, în sumă totală de 78.151.029 lei, urmând ca cei 8.836 beneficiarii să își primească banii în cont până la sfărșitul săptămânii.
De asemenea, anunțăm potenţialii beneficiari că, până la data de 02.05.2017 inclusiv, se depun cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 ianuarie - 31 martie 2017 (trim. I al anului 2017). Valoarea accizei pntru anul 2017 este de 1,4185 lei/litru

Recomandări de la APIA privind cererile de subvenții

Nicolae Horumbă, director Proceduri plăți pe suprafață din APIA, a făcut câteva recomandări fermierilor care depun cererea unică pentru subvenții.



Terenurile cu statut incert
În primul rând, fermierul trebuie să-și clarifice situația terenurilor pe care le cultivă înainte de a veni la APIA. “Recomandarea mea personală este ca, dacă există terenuri cu statut incert, să le declare, pentru că sunt obligați, dar să nu solicite plata pentru ele. Există riscul ca, dacă se constată neconformități pentru acele suprafețe cu statut juridic incert sau situație neclară în documente, să fie penalizați. E mai simplu pentru fermier să declare că nu solicită plata pentru o parcelă”, spune directorul. Chiar dacă nu primește subvenție pentru acel teren, fermierul are obligația să respecte bunele condiții agricole și de mediu și este posibil să aibă și zone de interes ecologic pe el, care intră în calculul procentului de 5%.

Tabel centralizator
Ca noutate, anul acesta fermierii trebuie să depună un tabel …