Treceți la conținutul principal

Agricultura, falimentată de embargoul rusesc. Miniştri din 21 de ţări cer Comisiei Europene mai multe fonduri pentru compensare pierderilor

Majoritatea statelor europene consideră insuficiente fondurile alocate de Comisia Europeană pentru ajutorarea agricultorilor afectaţi de embargoul rus. 21 de miniştri au semnat o declaraţie comună prin care solicită acordarea sprijinului din alte surse.



În documentul citat, cei 21 de miniştri din state membre UE cer Comisiei să acorde compensaţiile din suma de 450 de milioane de euro destinată finanţării Politicii Agricole Comune (PAC). CE intenţiona să folosească această sumă pentru acoperirea unor deficite în bugetul pe anul în curs şi să acorde agricultorilor ajutoarele din „rezerva de criză specifică”, ce are o valoare totală de 432 de milioane de euro, dar care poate fi constituită numai în schimbul diminuării cu 1% a subvenţiilor agricole obişnuite.

Uniunea Europeană a anunţat recent că mai are la dispoziţie pentru anul viitor doar 88 de milioane de euro pentru sprijinirea agricultorilor comunitari afectaţi de embargoul instituit de Rusia.
Informarea a venit după o reuniune a Comisiei Europene pe tema bugetului pentru 2015. Executivul UE a anunţat că va oferi producătorilor de legume şi de lactate compensaţii în valoare de 344 de milioane de euro din „rezerva de criză specifică”, prevăzută în cadrul politicii agricole comune (PAC).
Valoarea totală a acestei rezerve în bugetul pe anul 2015 este de 432 de milioane de euro, aşa încât dacă rezerva nu va fi suplimentată şi bugetul va fi definitivat în forma actuală, Comisiei Europene îi vor mai rămâne pentru anul viitor doar 88 de milioane de euro pentru eventuale noi măsuri de sprijinire a agricultorilor sau pentru orice altă situaţie de criză ce ar putea să apară.

O decizie concretă urmează să se ia în cadrul negocierilor privind bugetul UE pentru anul viitor, care trebuie definitivate pe 17 noiembrie.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…