Treceți la conținutul principal

Pe fondul intemperiilor și a concurenței „liniștite“ laptele bate vinul la preț

Piața vinului din România trece prin momente care, dacă nu ar fi tragice, ar fi comice. Pe de o parte, din cauza intemperiilor, în unele zone vitivinicole producția de struguri va scădea în acest an și cu 30 de procente. Pe de altă parte, din cauza unei piețe a vinului „confuze“, dominată de concurența neloială, vinul vândut de producător a ajuns să fie mai ieftin decât laptele.

Sunt cazuri în care un litru de lapte vândut de producător ajunge și la 1,6 lei, în condițiile în care același litru, dar de vin, poate ajunge la 1,2 lei. De unde această anomalie? Cu toate că în ultimii ani s-au făcut investiții importante în sectorul vitivinicol, prețurile s-au prăbușit, „ajutate“ în special de invazia BFL-urilor (băuturi fermentate liniștit). Dacă mai punem la socoteală și faptul că toți producătorii din UE primesc subvenții pentru vinul produs, în timp ce noi, „primim“ doar scumpiri la carburanți și noi taxe, tabloul e complet. „Situația este atât de gravă încât s-a ajuns ca preţul unui litru de vin la producător să fie mai mic decât litrul de lapte. O primă explicație ar fi, în opinia mea, că piața vinului este dezorganizată. Și din acest punct de vedere, sistemul de valorificare a vinului e haotic. Adică nu avem un sistem de distribuitori la nivelul țării, o prezentare adecvată a produselor după calitate, zone și areale. A doua cauză mare ar fi sistemul concurențial, în sensul că vinurile de origine controlată (DOC) sunt neloial concurate de băuturile fermentate liniștit, altele decât berea (BFL). Acestea din urmă nu sunt reglementate în România într-un mod clar. În plus, nu sunt controlate în mod adecvat pentru că inspecția vitivinicolă din România nu este axată pe alte categorii de băuturi decât pe vinurile de origine controlată. De aici și toate problemele. La noi se spune: «Domnule, e democrație, fac ce vreau!». Ei bine, nu e chiar așa. Democrație este dacă respecți normele de piață din domeniul respectiv“, a declarat pentru Lumea Satului Petrică Mocanu, directorul executiv al Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicole. Problema este că BFL-ul nici măcar nu e prezentat pe ambalaj ca produs alcoolic.

UE, bat-o vina!

Până în anul 2007, anul integrării României în Uniunea Europeană, BFL era scos în afara legii, fiind doar subiect de contrabandă. Dar, odată cu intrarea în UE, a devenit perfect legal. Nu de alta dar, ca membru cu drepturi depline în UE, România nu putea „lovi“ în piața liberă comunitară, iar contrabanda cu „vinuri“ tip BFL a dispărut, înflorind în schimb comerțul legal cu vinuri ieftine care nu aveau pic de strugure în ele, ci doar alcool rafinat, îndulcitori și arome de vin. Și chiar dacă simbolurile vitivinicole nu sunt permise pe etichetă, mulți tot le mai pun: ba o frunză de viță, ba un bob de strugure, ba un butoi. Ce mai contează dacă „vinul“ e ieftin, are alcool, dar te poate băga și în spital! „La noi, în haosul din piață, vinul vine de peste tot, în sensul că s-a creat o piață comună necontrolată între DOC și BFI. Băuturile din urmă au un preț mult mai scăzut decât vinurile produse în România.

În aceste condiții producătorii de vin sunt nevoiți să concureze cu cei de BFL, fapt cu totul anormal ce duce la prețuri aberant de mici la vinurile adevărate. Consider că această asociere a vinului cu băuturile tip BFL e ca și cum ai distruge Biserica. Pentru că vinu-i vin și punct. Dar la noi dorința de îmbogățire a unora a dus la distrugerea totală a regulilor jocului din piață“, explică Petrică Mocanu.

Cine ne vrea mai repede „în loc cu verdeaţă…“

„Băutură fermentată cu acid citric, aromă, ciclamat de sodiu, aspartam, acesulfam K, zaharină, sorbat de potasiu, benzoat de sodiu, azorubină, sulfaţi şi o sursă de fenilanină“, scrie pe eticheta unui BFL la PET, de doi litri, cumpărat cu opt lei din piaţă. Culmea e că pe sticlă nu scrie vin, dar în schimb apare cuvântul „Demisec“. Un „Demisec“ care n-a văzut strugurele în „viața“ lui! În România sunt peste 100 de producători de BFL care produc aproape 5 milioane de hectolitri pe an, echivalentul producţiei anuale de vin! Și, culmea, e un produs neaccizabil. Dacă acest „vin“ ar fi accizabil, s-ar colecta la bugetul de stat peste 200 de milioane de euro, anual. Și, în loc de 8 lei PET-ul, prețul ar crește considerabil, cu 67%, adică media accizei în UE. Și totuși de ce sunt probleme acute pe piață, cu BFL, tocmai acum? O explicație ar fi că, din cauza crizei economice, tot mai mulți consumatori tradiționali de vin DOC au „trecut“ pe „vinurile liniștite“.

Acum îmi explic întrebarea unor cunoscători în domeniu: „Cine ne vrea mai repede în loc cu verdeaţă…“? Cu alte cuvinte, cine ne doreşte scăderea vârstei medii de viaţă?! O întrebare motivată de acceptul de a consuma „legal“ atâtea substanţe, practic, anti-viaţă.

2014, un an problematic

Unele companii din branșă estimează că anul acesta piața vinului va scădea cu 18%, alții cu 20%. Altele sunt optimiste, precizând că vor avea o producție bună, similară cu cea din 2013. Cert este un lucru: intemperiile din ultima vreme pun mari probleme viticulturii românești.

„În special din cauza atacului de mană și de făinare şi a imposibilității coordonării activităților în exploatații, adică a lucrărilor de întreținere, vom avea probleme mari anul acesta, iar principalul vinovat al întreruperii lucrărilor a fost vremea foarte ploioasă. Din această cauză apreciez că în unele zone, în special în Moldova, culturile sunt compromise în proporție de 30%. O altă problemă ar fi că fărâmițarea viniculturii a dus la politici și practici dispersate pe teritoriul României. Adică sunt exploatații şi de 2-3 ha, și de 20 ha. Și de aici situația din piață. În plus, producția mare de struguri de anul trecut, de exemplu, care a fost mai mare cu 20-30% față de acest an, ar fi trebuit să ducă nu la scăderea prețului la vin în halul în care a scăzut ci, din contră, la stabilizarea și conservarea consumului de vin din România“, conchide Petrică Mocanu.

România, locul 12 mondial în 2013

România a ocupat anul trecut locul 12 în topul celor mai mari producători mondiali de vin, cu o producție de 4,276 milioane hectolitri, în creștere cu 29% comparativ cu 2012, conform statisticilor Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV). Pe primul loc se situează în continuare Italia, cu o producție de 44,9 milioane hectolitri, însă Spania a devansat Franța, urcând pe locul secund grație unei creșteri de 31% a producției de vin, până la 42,7 milioane hectolitri, față de o producție de 42 mi­lioane hectolitri în cazul Franței. Urmează, în ordine, SUA, cu o producție de vin de 22 milioane de hectolitri (+7%), Argentina – 15 milioane de hectolitri (+27%), Chile – 12,8 milioane de hectolitri (+2%), China – 11,7 milioane de hectolitri (-15%), Africa de Sud – 11 milioane de hectolitri (+4%), Germania – 8,3 milioane de hectolitri (-8%), Portugalia – 6,7 milioane de hectolitri (+7%), România – 4,3 milioane de hectolitri (+29%) și Grecia – 3,7 milioane de hectolitri (+19%).

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

ANIF a pus în funcțiune sistemul de irigații SADOVA Corabia în data de 26 iunie 2017

Sistemul de irigații Sadova Corabia a fost executat în perioada 1969-1973 și acoperă bazinul hidrografic Dunărea pe raza județelor Olt și Dolj, în suprafață netă totală de 71.775 ha, din care 52.725 ha în județul DOLJ, restul de 19.050 în Olt. ANIF, prin sucursala Dunăre Jiu, a repus în funcțiune această amenajare, prin intermediul căreia s-a irigat intens până în anul 2009, când, exista subvenția pentru irigații, după 2009 suprafața irigată scăzând până la câteva sute de hectare.

Până în anul 2017, când apa a devenit gratuită, se iriga prin puțuri executate de către fermieri, ceea ce genera costuri foarte mari.

Canalele de irigații din județul Dolj, însumează 273 de km din care au fost umplute cu apă canale în lungime de 50km, până la această dată fiind încheiate contracte pentru o suprafață de 3154 ha.

Reamintim că, pentru anul 2017, Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) are pregătite pentru irigat amenajări în suprafață de 820.000 ha.

Până la această dată, ANIF are …